Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de VPDC@Velcont .com s.r.l. o firma de prelucrarea informatica a datelor contabile.

Faceți căutări pe acest blog

Se încarcă...

joi, 12 ianuarie 2017

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3 din 6 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 16 din 6 ianuarie 2017).

Impozitul pe profit
• Contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare vor fi scutiţi de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
• Se schimbă plafonul până la care o persoană juridică este considerată microîntreprindere de la 100.000 euro la 500.000 euro.
• Pentru anul 2017, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 (venituri sub 500.000 euro) sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 februarie 2017. Modificarea sistemului de impunere se va comunica organelor fiscale până la data 25 februarie, termen până la care se va depune şi declaraţia privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obţinut în perioada 1 – 31 ianuarie 2017.
• Cotele de impozitare vor fi de: 1% pentru microîntrerpinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi şi 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi;
Impozitul pe venit
• Vor fi scutite de la plata impozitului pe venit şi persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an.
• Serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de salariaţi, se vor scădea din baza de impozitare a salariului, în limita a 400 de euro pe an;
• A fost stabilită o cotă unică de 3% pentru impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor din patrimoniul personal, dar şi o valoare neimpozabilă de 450.000 lei;
Contribuția de asigurări sociale (CAS )
• Se elimină plafonul reprezentand valoarea sumei echivalente cu 5 ori câştigul salarial mediu brut aferent bazei lunare de impozitare pentru veniturile din salarii
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)
• Se elimină plafonul reprezentand valoarea sumei echivalente cu 5 castiguri aferente bazei lunare de calcul maximal al bazei de impozitare pentru totalitatea veniturilor (de 5 ori câştigul salarial mediu brut);
• A fost reintrodusă scutirea pentru persoanele care realizează venituri din investiţii şi din alte surse (ex. dividende), dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, indemnizații de șomaj,
2. Legea nr. 1 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Monitorul Oficial nr. 15 din 6 ianuarie 2017).
• Începând cu data de 1 februarie 2017 se elimină o serie de taxe şi tarife:
a) Timbrul de mediu pentru autovehicule;
b) Anumite taxe şi tarife prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului;
c) Anumite taxe şi tarife prevăzute de Legea nr. 21/1991 privind legea cetăţeniei române;
d) Taxele radio şi TV;
e) Taxele percepute de Monitorul Oficial pentru persoanele fizice care sunt determinate de lege să anunţe pierderi de acte şi schimbări de nume;
f) Taxele extrajudiciare de timbru;
3. Hotărârea Guvernului nr. 1 din 6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (Monitorul Oficial nr. 15 din 6 ianuarie 2017).
• Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.
• Stabilirea salariului de bază sub nivelul celui prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de muncă în care salariul minim este stabilit sub cel menţionat în prezenta hotărâre, în măsura în care, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune.
Baza legală: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3 din 6 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 16 din 6 ianuarie 2017).
Legea nr. 1 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Monitorul Oficial nr. 15 din 6 ianuarie 2017).
Hotărârea Guvernului nr. 1 din 6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (Monitorul Oficial nr. 15 din 6 ianuarie 2017)”

luni, 9 ianuarie 2017

Impozitul pe microîntreprindere devine obligatoriu, de la 1 februarie, pentru toate firmele cu afaceri sub 500.000 de euro

De la 1 februarie toate societățile comerciale cu capital privat care au realizat venituri de până la 500.000 de euro în 2016 sunt obligate să își modifice sistemul de impunere devenind plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.  Practic, de luna viitoare, nicio societate privată cu venituri sub plafonul amintit nu mai poate plăti 16% impozit pe profit, ci este obligată să aplice regimul fiscal al microîntreprinderilor, odată cu publicarea unui act normativ în acest sens în Monitorul Oficial.  

luni, 19 decembrie 2016

Cum se desfasoara controlul antifrauda?

Potrivit informatiilor oficiale postate pe portalul Directia Generala Antifrauda Fiscala, la orice actiune de control participa cel putin doi inspectori ai Directiei generale antifrauda fiscala (DGAF). Fiecare trebuie sa prezinte legitimatia de control, insigna de imputernicire si ordinul permanent de serviciu si sa se inscrie in Registrul unic de control.

Inspectorilor antifrauda fiscala trebuie sa li se permita accesul in toate spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri si servicii, in interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, in antrepozite fiscale si in orice alte locuri unde se desfasoara activitati economice, pe timp de zi si de noapte. De asemenea, daca este cazul, trebuie sa se faciliteze prelevarea de probe, esantioane, mostre etc.

in calitate de reprezentant al firmei controlate, sunteti obligati sa puneti la dispozitia inspectorilor DGAF toate documentele solicitate, iar refuzul constituie infractiune si se pedepseste cu pana la trei ani de inchisoare. Pentru protejarea impotriva instrainarii sau deteriorarii documentelor supuse controlului, inspectorii antifrauda pot decide retinerea acestora, in baza unui proces-verbal de ridicare de inscrisuri.

Sunteti obligati sa furnizati explicatii scrise la solicitarea inspectorilor antifrauda si sa va prezentati cu inscrisurile solicitate la data si ora prevazute in invitatiile primite. Inspectorii antifrauda pot sigila depozite, incinte, mijloace de transport, pot dispune instituirea de masuri asiguratorii asupra activelor patrimoniale.

in cazul in care identifica abateri pentru care legea prevede sanctiuni contraventionale, inspectorii antifrauda fiscala incheie Procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor. De asemenea, inspectorii DGAF pot dispune confiscarea bunurilor a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si veniturile realizate din activitati comerciale sau prestari de servicii nelegale.

in termen de 15 zile calendaristice de la data comunicarii actului constatator puteti face plangere impotriva sa. in acest caz, plangerea, insotita de o copie a respectivului Proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, trebuie depusa la judecatoria in circumscriptie careia a fost constatata contraventia.

Rezultatele controalelor antifrauda se consemneaza in procese verbale, iar in situatia in care sunt constatate imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul financiar-fiscal sau vamal sunt sesizate organele de urmarire penala.

inspectorii antifrauda fiscala verifica respectarea reglementarilor legale privind circulatia persoanelor si marfurilor in porturi, gari, autogari, aeroporturi, pe cai ferate si fluviale si pe drumurile publice, iar conducatorii mijloacelor de transport sunt obligati sa opreasca la semnalele personalului DGAF, care poarta uniforma cu inscrisuri oficiale sau vesta rosie reflectorizanta.

Intr-un rezumat al atributiilor pe care le au inspectorii antifrauda, Capital.ro atrage atentia si asupra faptului ca soferii sunt obligati sa acorde prioritate in trafic autovehiculelor inscriptionate "ANAF-Antifrauda", care au in functiune semnalele luminoase de culoare albastra si semnalele sonore specifice.

De asemenea, se mentioneaza ca, in scopul prevenirii si combaterii ferme a faptelor de frauda fiscala si vamala si evaziune fiscala, ANAF monitorizeaza permanent comportamentul fiscal al operatorilor economici, care achizitioneaza marfuri de pe teritoriul Uniunii Europene. Sunt astfel vizate toate transporturile de marfuri care intra in Romania prin punctele rutiere de trecere a frontierei, inclusiv cele aflate in tranzit pe teritoriul national.

Prin urmare, in situatia in care este identificat un transport care prezinta un grad de risc fiscal ridicat, transportatorul/beneficiarul este notificat ca are obligatia de a descarca marfurile doar in prezenta inspectorilor antifrauda fiscala.

Totodata, scrie aceeasi sursa, poate fi dispusa sigilarea mijlocului de transport, acesta urmand a fi desigilat la destinatie sau in punctul de iesire din tara, daca este un transport care tranziteaza teritoriul Romaniei.

sursa:http://www.fiscalitatea.ro/cunoasteti-atributiile-pe-care-la-au-inspectorii-antifrauda-desfasurarea-unui-control-antifrauda-11151/

Ce firme pot fi microîntreprinderi

O microîntreprindere este o persoană juridică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
  • realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale;
  • realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  • realizează venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
  • capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
  • nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti.
Daca în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20%, inclusiv, atunci aceasta va plăti impozit de profit de 16%. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintrele limitele prevăzute anterior, luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite.
Pentru determinarea echivalentului în euro a plafonului de 100.000 euro prevăzut pentru microîntreprinderi se foloseşte cursul de schimb de la închiderea exerciţ iului financiar precedent.
Notă: Mai multe informaţii despre regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor în 2016 sunt aici

Din 2017, plafonul minim pentru impozitarea micro se reduce

Reducerea plafonului capitalului social la înființare, în funcție de care se poate aplica sau nu regimul de impozitare pentru microîntreprinderi, se regăseşte în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 şi se va aplica de la 1 ianuarie 2017.
Concret, limita capitalului social pentru care se poate alege plata impozitului pe profit, în detrimentul celui pe veniturile microîntreprinderilor, va fi redusă de la 25.000 de euro (aproximativ 112.000 de lei, aşa cum încă este în prezent) la 45.000 de lei (aproximativ 10.000 de euro).
Prin urmare, de anul viitor, doar entităţile cu un capital social mai mic decât 45.000 de lei vor fi obligate să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În schimb, dacă îşi vor completa capitalul social pe parcurs, până cel puţin la noul nivel fixat, firmele vor putea deveni plătitoare de impozit pe profit.
Măsura se va aplica în contextul în care, în prezent, firmele care au la înfiinţare un capital social mai mic de 25.000 de euro nu pot opta pentru plata impozitului pe profit pe parcursul existenţei entităţii, chiar dacă acestea îşi completează capitalul social până la valoarea menţionată.
Potrivit normelor în vigoare, o firmă nou-înfiinţată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atât timp cât capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, la momentul înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Totuşi, prin excepţie de la această regulă, societatea nou-înfiinţată care la data înregistrării în registrul comerţului are subscris un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro poate opta să aplice impozitul pe profit. Din 2017 însă, valoarea de 25.000 de euro va fi înlocuită cu cea de 45.000 de lei, aşa cum stabileşte noul act normativ.
Notă: Mai multe detalii despre reducerea plafonului minim pentru impozitarea microîntreprinderilor găsiţi aici
În final, vă amintim că există câteva motive pentru care microîntreprinderea este forma de organizare preferată de mulţi antreprenori, care o consideră cea mai avantajoasă din punct de vedere fiscal din următoarele considerente:
  • volum de muncă mai redus pentru calculul impozitului pe venit în detrimentul celui pe profit;
  • conformare fiscală mai lejeră, în condiţiile în care metoda de calcul a sumelor de plată este mai simplă decât în cazul impozitului pe profit şi presupune un risc de eroare mai scăzut;
  • risc mai scăzut de a ajunge să datorezi dobânzi şi penalităţi.
În acelaşi timp însă, există şi destule dezavantaje, mai ales dacă ţinem cont că această formă de impozitare poate impune anumitor firme o sarcină fiscală mai mare decât dacă ar plăti impozit în funcţie de profit.
Spre exemplu, firmele care înregistrează pierderi sunt afectate negativ pentru că sunt forţate sa plătească un impozit cuprins între 1 şi 3% (aşa cum am arătat mai sus) din veniturile lor, comparativ cu zero lei, cât ar plati pentru că afacerile lor nu sunt profitabile.

suesa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44472/Optimizare-fiscal%C4%83-Microintreprinderile-nou-infiin%C8%9Bate-pot-pl%C4%83ti-impozit-de-doar-1-In-ce-condi%C5%A3ii.html

miercuri, 14 decembrie 2016

Modificari privind Codul Fiscal tabel comparativ

TABEL COMPARATIV
 ORDONANłĂ DE URGENłĂ Nr. 84 din 16 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal Publicată în: M. Of. Nr. 977 din 6 decembrie 2016 cu LEGEA Nr. 227/2015 privind Codul Fiscal în vigoare la data de 05.12.2016 ( intrare in vigoare din 01.01.2017)

Tabelul gasiti la linkul de mia jos :