Vă oferim garanția calității pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR in primele 2 luni, dacă sunteți nemulțumit.

Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastră, le prelucrăm și le inapoiem odata cu toate declarațiile fiscale depuse și situația contabilă completă.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

joi, 25 aprilie 2013

Ce este fisa pe platitor sau in termeni populari fisa de la Finante

Fisa pe platitor tine evidenta impozitelor, taxelor si contributiilor datorate si platite bugetului general consolidat si se organizeaza de catre organele fiscale de administrare ale acestora
Fisa pentru evidenta platitorului se deschide distinct pe fiecare impozit, taxa, contributie, respectiv impozit pe profit, impozit pe veniturile microintreprinderilor, impozit pe veniturile din salarii si alte venituri asimilate salariilor, taxa pe valoarea adaugata, impozit pe dividende, impozit pe titei si gaze naturale din productia interna, accize, taxe pentru jocurile de noroc, fonduri speciale (care se fac venituri la bugetul statului), amenzi si alte debite.
Fisa pe platitor este instrumentul de evidenta analitica in care se inregistreaza cronologic urmatoarele:
• documentele prin care se stabilesc obligatii bugetare;
• documentele prin care se incaseaza/sting aceste obligatii.
Informatiile furnizate de fisa pentru evidenta platitorului sunt :
• data documentelor;
• sumele stabilite prin declaratiile fiscale sau deciziile de impunere;
• sumele achitate/stinse) corelate cu termenele de plata legale;
• numarul de zile intarziere la plata.
Informatiile servesc la completarea procesului-verbal privind calculul accesoriilor,document care constituie titlu de creanta, instituind obligatia de plata in ceea ce priveste cuantumul accesoriilor si penalitatilor de intarziere la plata. 
Am incercat mai sus sa va prezint cum este reglementata si cum functioneaza aceasta fisa pe platitor. Celebra fisa, in realitate, este destul de greu de descifrat, neexistand explicatii oficiale care sa usureze “citirea” ei. 
Daca semnificatiile prescurtarilor se pot gasi, ordinea stingerii creantelor este un mister total. Da, stim cu totii ca ordinea stingerii creantelor este cea prevazuta de Codul de Procedura Fiscala, la Art. 115 si este data de vechimea sumelor, insa modul cum se face practic acest lucru in fisa este greu de descifrat. 
Exista in fisa pe platitor 3 categorii de accesorii :
• accesorii calculate dar neinstituite, 
• accesorii trecute la obligatii de plata (categoria M) dar neconfirmate 
• accesorii de plata confirmate
Cum se transforma aceste accesorii dintr-o categorie in alta, cand si de ce, in baza carui ordin sau lege, ramane un mister greu de descifrat.
Articol publicat pe Avocatnet.ro
Autor : Beatrice Ambro - Vicepresedinte APEC

miercuri, 24 aprilie 2013

Diferenta dintre dobanzi,penalitati si majorari de intarziere.


Conform Codului de Procedură Fiscală, Capitolul III, pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.


Dobânzile şi penalităţile de întârziere se fac venit la bugetul căruia îi aparţine creanţa principală.
Dobânzile şi penalităţile de întârziere se stabilesc prin decizii întocmite în condiţiile aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 DOBANZILE
- Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
- Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia inclusiv.
- În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.
- Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se datorează dobânzi după cum urmează:
•    a) pentru impozitele, taxele şi contribuţiile stinse prin executare silită, până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. În cazul plăţii preţului în rate, dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rămasă de plată, dobânzile sunt datorate de către cumpărător;
•    b) pentru impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmăribile, până la data trecerii în evidenţa separată, potrivit prevederilor art. 176.
- Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale diferenţe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere şi impozitul pe profit datorat conform declaraţiei de impunere întocmite pe baza situaţiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
- Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi după cum urmează:
•    a) pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după caz, până la data de 31 decembrie;
•    b) dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere potrivit lit. a), se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv;
•    c) în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod corespunzător.
- Nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.
 PENALITATI DE INTARZIERE
- Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.
- Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel:
•    a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
•    b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;
•    c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.
- Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

MAJORARI DE INTARZIERE IN CAZUL CREANTELOR DATORATE BUGETELOR LOCALE

- Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere.
- Nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Sursa: Codul de Procedură Fiscală




marți, 23 aprilie 2013

Se retin contributii sociale la tichete cadou oferite salariatilor cu ocazia Paştelui?

 Mai jos, gasiti  regimul fiscal al tichetelor cadou oferite de angajatori salariatilor postat pe situl Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vâlcea care reaminteşte contribuabililor plătitori de salarii (societăţi comerciale, regii autonome, societăţi şi companii naţionale, instituţii din sectorul bugetar, unităţi cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice care încadrează personal pe bază de contract individual de muncă) care folosesc bilete de valoare sub forma tichetelor cadou, despre regimul fiscal al tichetelor cadou şi al cadourilor în bani şi în natură.

Acordare, destinaţie
Potrivit prevederilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă, cu modificările şi completările ulterioare, tichetele cadou se procură de către angajatori de la unităţi emitente şi se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate, precum şi pentru cheltuieli sociale.

Tichete cadou
Potrivit prevederilor pct. 70 lit. i) dat în aplicarea art. 55 alin. (3) din Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent dacă acestea sunt acordate potrivit destinaţiei şi cuantumului prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul Fiscal (cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 150 lei) sunt avantaje primite de persoana fizică.
Potrivit art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare: „sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, denumirea veniturilor ori de forma sub care se acordă.”
La stabilirea impozitului pe venituri din salarii se iau în calcul aceste avantaje, care sunt cuprinse în venitul brut lunar din salarii, avantaje care se impozitează cu cota de 16%.
Tichetele cadou nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii potrivit art. 296^15 lit. o) din Codul Fiscal.

Cadouri în bani şi în natură
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori (în bani şi în bunuri) copiilor minori ai angajaţilor cu ocaziile de mai sus se aplică pentru fiecare copil minor al fiecărui angajat. Aceste cadouri în bani şi în bunuri nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii potrivit art. 296^15 lit. b) din Codul Fiscal.
Cadourile în bani şi în natură acordate cu ocaziile de mai sus care depăşesc 150 lei precum şi cadourile oferite cu alte ocazii sunt impozabile din punct de vedere al impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii.
Important!
Pentru angajator, cheltuielile cu cadourile în bani şi în natură sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, ca şi cheltuieli sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relaţii generatoare de venituri din salarii sunt impozabile din punct de vedere al impozitului pe venit, cu cota de 16%, potrivit art. 78 din Codul Fiscal.
 

luni, 22 aprilie 2013

Cheltuieli de protocol. Regim fiscal


Noutate
Cheltuielile de protocol au un nou regim de taxare începând din ianuarie 2013. Ce noutăți aduce acest regim? Cum regularizăm taxa aferentă cheltuielilor de protocol pentru anul 2012 având în vedere noile dispoziții?
1. Din punct de vedere al impozitului pe profit
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.
În consecinţă, din punctul de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor de protocol a rămas nemodificat în anul 2013 faţă de anul 2012.
2. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată
Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.
Nu constituie livrare de bunuri acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de protocol/reprezentare.
Pentru anul 2012
Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în cursul anului 2012 se aplică prevederile legale în vigoare în anul 2012, inclusiv în ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii plafonului şi a perioadei fiscale în care se colectează TVA aferente acestei depăşiri.
Cu alte cuvinte, bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală a bunurilor acordate gratuit în cursul unui an calendaristic este sub plafonul în care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul microîntreprinderilor sau al persoanelor impozabile care nu trebuie să depună situaţii financiare anuale.
Încadrarea în acest plafon se determină pe baza datelor raportate prin situaţiile financiare anuale. În cazul persoanelor impozabile care nu sunt obligate să depună situaţii financiare anuale, încadrarea în acest plafon se determină pe baza datelor raportate prin declaraţiile privind veniturile realizate. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în acest plafon bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafonului constituie livrare de bunuri cu plată şi se colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiilor care depăşesc plafonul.
Taxa colectată aferentă depăşirii se calculează şi se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a depus sau trebuie să depună situaţiile financiare anuale sau, după caz, declaraţiile privind veniturile realizate, respectiv în anul următor celui în care au fost efectuate cheltuielile.
Pentru anul 2013
Bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit.
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul.
Baza impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu în autofactura care se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul.
Exemple
1. O persoană impozabilă acordă cadouri pentru 3 persoane în valoare individuala de 50 lei fiecare, total valoare cadouri 150 lei.
In acest caz, TVA de la achiziție este deductibil, iar la acordarea cadourilor nu se colectează TVA.
2. O persoană impozabilă acordă cadouri pentru două persoane în valoare de 150 lei fiecare, total valoare cadouri 300 lei. Pentru aceste cadouri, valoarea pentru care se depășește plafonul de 100 lei pe fiecare beneficiar de cadou este o sumă în sfera TVA pentru care persoana impozabilă colectează TVA la acordarea cadoului.
Colectarea taxei se va realiza în ultima zi a perioadei fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit.
Exemplu de calcul:
Valoare cadou acordat = 150 lei/persoană
Valoare deductibilă = 100 lei/persoană
Baza de calcul TVA = 150 – 100 = 50 lei/persoană
TVA colectată = 50 x 24% = 12 lei/persoană
Total TVA colectată = 12 x 2 = 24 lei
Astfel se va emite o autofactură, iar înregistrarea contabilă este:
635 “Cheltuieli cu alte impozite și taxe” = 4427 “TVA colectată”              24
Concluzie
Noul sistem de taxare a cheltuielilor de protocol prin plafonarea acestora la 100 lei, individual, într-o perioadă fiscală, lasă multe semne de întrebare.
Cum vom taxa cheltuielile cu mesele servite clienţilor, apa sau cafeaua oferite acestora? Cum vom dovedi încadrarea în acest plafon individual? Desigur, mulţi vor prefera să aplice principiul prudenţei, în sensul că nu vor deduce taxa aferentă acestor cheltuieli, nici măcar plafonat.
Acte normative aplicabile:
Art. 21 alin. (1) și alin. (3) lit. a), art.128 alin. (1) și alin. (8) lit. f) din Codul fiscal
Pct. 6 alin. (10) lit. a) la Titlul VI Taxa pe valoarea adăugată din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aplicabil de la 1 ianuarie 2013
Pct. 6 alin. (15) lit. a) și pct. 6 alin. (16) la Titlul VI Taxa pe valoarea adăugată din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aplicabile până la data de 1 ianuarie 2013.

miercuri, 17 aprilie 2013

TVA 9 % LA PRODUSELE DE PANIFICATIE



Mai intai de toate trebuie spus ca aceasta masura de reducere a TVA de la 24% la 9%
pentru produsele fabricate si comerecializate de industria de panificatie este o masura
politica, acest deziderat aproape obsesiv fiind foarte trambitat in Campania electorala
desfasurata in anul trecut. Acum politicienii se grabesc sa bifeze aceasta masura insa
maniera de implementare in acest an (se vorbeste de iulie 2013) este profund afectata de
actualul context economic.

Mutand discutia in plan economic, toata lumea stie ca una din sursele de alimentare
a bugetului este TVA. Reducerea acesteia pentru un produs de larg consum va genera
diminuarea colectarilor la buget si este greu de crezut ca aceasta masura, in fond una de
natura fiscala, va avea girul Fondului Monetar International, institutie cu care se vor
derula si in acest an negocieri punctuale. In plus, avem un varf de sarcina de achitat in
acest an fata de FMI, modul in care vom demonstra capacitate de raspuns va conditiona
semnificativ acordul acestora vis-s vis de aceasta masura.

Introducerea TVA de 9% la produsele de panificatie ar fi un lucru bun daca s-
ar traduce prin ieftinirea painii insa in opinia noastra nu se va intampla. Experientele
anterioare au a dovedit ca in asemenea situatii nu se produce o diminuare a sarcinii de
plata la consumatorul final, producatorii si comerciantii fiind preocupati de cresterea
afacerilor si a profitabilitatii acestora si mai putin de impactul social favorabil pentru
diferitele segmente ale societatii.  Pâinea reprezintă 6,73 la sută din coşul de consum al
unei familii, iar dacă, prin reducerea TVA, acest produs s-ar şi ieftini, atunci acest lucru
ar însemna o creştere de 0,8 la sută a puterii de cumpărare, cu acelaşi procent urmând să
scadă şi inflaţia.

Preţul de vânzare al pâinii nu va scădea, lucru care a fost admis atât de
producătorii din industria de panificaţie, cât şi de responsabilii din Ministerul
Agriculturii. Avem indoieli in ceea ce priveste aşteptările guvernanţilor în
privinţa ”conformării voluntare a actorilor din această industrie", care, datorită scăderii
TVA la 9%, ar renunţa să mai ţină contabilităţi paralele şi şi-ar plăti integral contribuţiile
către stat. Un oarecare efect totusi se va produce prin scoaterea la vedere a anumitor
venituri din zona neagra sau gri a acestei industrii.

"În ceea ce priveşte taxarea cu 9% a pâinii, efectele acestei măsuri in planul
contabilitatii nu sunt semnificative. Am putea spune ca unele lucruri ce tin de evidenta
corecta sunt conditionate de sistemul de taxare inversă care va fi sau nu aplicat începând
cu data de 1 iunie. Începând cu data de 1 iunie, România trebuie să aplice un sistem de
taxare normală la cereale, ceea ce înseamnă că din punct de vedere al impactului evaluat
pentru aplicarea cotei de 9% pe acestă existenţă sau non-existenţă a taxării inverse poate
să influenţeze valoarea TVA de pe circuitul grâu-pâine dar si unele probleme de evidenta
corecta a acestui circuit.

Autor:Palas Iulian

sâmbătă, 13 aprilie 2013

Firmele care primesc facturi au obligativitatea sa verifice starea juridica a furnizorilor


Beneficiarii care cumpara bunuri/servicii de la un contribuabil inactiv nu  au drept de deducere a cheltuielilor si a TVA. Singura exceptie de la aceasta prevedere este reprezentata de achizitiile de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita. 

Cand este o firma declarat inactiv de ANAF

Confom Codului de procedura fiscala, firmele pot fi declarate inactive de catre Fisc daca nu si-au indeplinit, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa prevazuta de lege. Mai exact, este vorba despre formularele:
* 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat",
* 112 "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate",
* 101 "Declaratie privind impozitul pe profit",
* 300 "Decont de taxa pe valoarea adaugata",
* 301 "Decont special de taxa pe valoarea adaugata",
* 390 VIES "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri",
* 394 "Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national".
De asemenea, ANAF mai poate declara o persoana juridica inactiva si daca aceasta se sustrage de la efectuarea inspectiei fiscale prin declararea unor date despre domiciliul fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acesteia.
In plus, Fiscul mai poate declara o firma inactiva si atunci cand constata ca aceasta nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat.
Firmele declarate inactive sunt cuprinse intr-un Registru al firmelor inactive organizat la nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care este public si se afiseaza pe site-ul institutiei. Practic, pentru a evita masurile sanctionatorii nou-introduse pentru firmele care fac afecri cu contribuabilii inactivi, poti verifica pe pagina de internet a ANAF, de fiecare data cand primesti o factura, starea furnizorilor cu care lucrezi (este activ/inactiv), astfel incat sa stii cu care mai poti continua colaborarea.

Firmele care primesc  facturi au obligativitatea  sa verifice starea juridica a furnizorilor- Decizia nr.V/15.01.2007 emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie publicata in M.O. nr.732/2007, partea I - pag. 41
 

Deasemena trebuie sa aveti in vedere art. 21 alin. (4) din Codul fiscal,ude se precizeaza ca în categoria cheltuielilor nedeductibile, adică a celor care nu se scad la calculul impozitului pe profit, legiuitorul a statuat,  în mod expres, 20 de tipuri de asemenea cheltuieli. Acestea sunt următoarele:
1. cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile. (Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
2.  dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale; Prin autorităţi române/străine se înţelege totalitatea instituţiilor, organismelor şi autorităţilor din România şi din străinătate care urmăresc şi încasează amenzi, dobânzi/majorări şi penalităţi de întârziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale. (Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
3. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată. Nu intră sub incidenţa acestor reguli stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră; Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. În sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în măsura în care acestea se găsesc situate în zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră. Totodată, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe şi în caz de război sunt cele prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
4. cheltuielile cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă; (Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
5. cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii; Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele: (a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; (b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; (c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; (d) cheltuielile reprezentând diferenţa dintre preţul de piaţă şi preţul de cumpărare preferenţial, în cazul tranzacţiilor cu acţiuni efectuate în cadrul sistemului stock options plan, precum şi cheltuielile cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii acordate salariaţilor; (e) alte cheltuieli în favoarea acestora.(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
6. cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz; Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare.(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
7. cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
8. cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi supravegheată de CNVM, în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv; Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercială la care se deţin titlurile de participare sau ca urmare a evaluării potrivit reglementărilor contabile, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. În sensul prevederilor art. 20 lit. b) şi art. 21 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, obligaţiunile pe termen lung reprezintă obligaţiunile cu maturitate/scadenţă mai mare de un an, stabilită conform prospectului de emisiune. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare tranzacţionate sau cesionate. În cazul vânzării titlurilor de participare, profitul impozabil se determină ca diferenţă între valoarea obţinută în urma vânzării şi valoarea nominală în cazul primei vânzări sau costul de achiziţie ori valoarea fiscală definită potrivit art. 27 din Codul fiscal, după caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenţă a stocurilor.(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
9. cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; Veniturile din dividende primite de la persoane juridice române sau străine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente.(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
10. cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
11. cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
12. alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
13. cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte; Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare; contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate. Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea. Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate de nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere şi principiile privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere: (i) părţile implicate; (ii) natura serviciilor prestate; (iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii. (Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
14. cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; (Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. n) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
15. pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate. În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. o) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
16. cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă dintre 3 la mie din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
17. cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilăcare au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat.(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. r) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
18. cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual.(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. s) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
19. cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. ş) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)
20. în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi; vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi(Baza legală: art. 21 alin. (4) lit. t) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)

Temeiul legal

  • Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
sursa:http://legestart.ro/regimul-fiscal-al-cheltuielilor-nedeductibile/

vineri, 12 aprilie 2013

Ce drepturi si obligatii aveti cand vine Fiscul "in vizita"

Cazurile in care inspectorii fiscali nu au respectat legea atunci cand au mers in controale sunt nenumarate. Va prezentam mai jos  drepturile sau obligatiile atunci cand vine vorba de controale organizate de angajatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. 


"Potrivit  art 105 alin (7) din Codul de procedura fiscala, la inceperea inspectiei fiscale inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control".
 
Mai mult, potrivit art. 98 din Codul de procedura fiscala:
 
   (1) Inspectia fiscala se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale. 
 
   (2) La contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la sfarsitul perioadei controlate anterior, in conditiile alin. (1). 
 
   (3) La celelalte categorii de contribuabili, inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii trei ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale. Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, daca este identificata cel putin una dintre
urmatoarele situatii: 
   a) exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat; 
   b) nu au fost depuse declaratii fiscale in interiorul termenului de prescriptie; 
   c) nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat.
 
Cu privire la selectarea contribuabililor pentru inspectia fiscala, art. 100 din Codul de procedura fiscala prevede:
 
    - Selectarea contribuabililor ce urmeaza a fi supusi inspectiei fiscale este efectuata de catre organul fiscal competent. 
 
   -  Contribuabilul nu poate face obiectii cu privire la procedura de selectare folosita.
 
a) In situatia unei  inspecti  fiscale  generale, selectata de catre organul fiscal competent, contribuabilul selectat trebuie anuntat prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala cu respectarea prevederilor art. 101 din Codul de procedura fiscala.

La art. 106 se prevede obligatia de colaborare a contribuabilului:

- Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. 
- La inceperea inspectiei fiscale, contribuabilul va fi informat ca poate numi persoane care sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor
persoane pentru obtinerea de informatii. 
-  Pe toata durata exercitarii inspectiei fiscale contribuabilii supusi acesteia au dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate sau juridica. 
 
b) In situatia in care controlul se efectueaza ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, contribuabilul nu este anuntat in prealabil si se efectueaza un control inopinat conform art. 97 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura fiscala .

In ambele cazuri, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control.
 
Art. 94 alin. 3) din Codul de procedura fiscala:
 
Pentru ducerea la indeplinire a atributiilor inspectiei fiscale organul de inspectie fiscala va proceda la:
 
   a) examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului; 
 
   b) verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila a contribuabilului; 
 
   c) discutarea constatarilor si solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantii legali ai contribuabililor sau imputernicitii acestora, dupa caz; 
 
   d) solicitarea de informatii de la terti; 
 
   e) stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta fiscala declarata si/sau stabilita, dupa caz, la momentul inceperii inspectiei fiscale; 
 
   f) stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata, precum si a obligatiilor fiscale accesorii aferente acestora; 
 
   g) verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri impozabile; 
 
   h) dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii; 
 
   i) efectuarea de investigatii fiscale constand in: constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;
 
   j) aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor legale; 
 
   k) aplicarea de sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal Potrivit art 56 din Codul de procedura fiscala coroborat cu prevederile pct. 54.2. din Normele de aplicarea a Codului de procedura fiscala, daca pentru stabilirea starii de fapt fiscale contribuabilul pune la dispozitia organului fiscal inscrisuri sau alte documente, in original, acestea vor fi inapoiate contribuabilului, pastrandu-se in copie la dosarul fiscal numai inscrisuri relevante din punct de vedere fiscal. 

Controlul fiscal se efectueaza in conformitate cu prevederile OG 92/2003 cu modificarile si completarile ulterioare coroborate cu prevederile HG 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. 

Concluzionand :
 
- daca este o inspectie fiscala generala din initiativa organelor de inspectie fiscala, trebuie sa primiti un aviz de inspectie fiscala in care vor fi inscrise: obiectul inspectiei fiscale, perioada controlata, data inceperii inspectiei fiscale. Acest aviz va fi transmis impreuna cu "Carta drepturilor si obligatiilor contribuabilului pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale" ; 
 
- daca este o sesizare,  acest aviz nu mai este transmis, dar organele de inspectie fiscala  trebuie sa prezinte ordinul de seviciu, legitimatiile de inspectie fiscala si sa se inscrie in registru unic de control;
 
- cat priveste perioada controlata, ultimii trei ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale - avand in vedere ca definitivarea exercitiului financiar  privind impozitul pe profit se incheie la data de 25.02.2011 respectiv  25.04.2011,  atunci pentru acest impozit are dreptul sa efectueze verificarea din anul 2007;
 
- organul de inspectie fiscala  nu are obigatia sa va spuna la solicitarea cui se face verificarea; 
 
- pentru stabilirea starii de fapt fiscale, organul de inspectie fiscala are dreptul sa solicite orice document relevant pentru indeplinirea atributiilor de inspectie fiscala, sa ridice inscrisuri, sa-si faca copii xerox dupa orice document considerat relevant dinpunct de vedere fiscal;

Autor: Adrian Popa

Ce este considerat o activitate independentă ?

O  activitate independentă , acolo unde intră și PFA, este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de v...