Vă oferim garanția calității pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR in primele 2 luni, dacă sunteți nemulțumit.

Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastră, le prelucrăm și le inapoiem odata cu toate declarațiile fiscale depuse și situația contabilă completă.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

marți, 24 septembrie 2013

Tipuri de concedii medicale

Potrivit legislatiei romanesti, contribuabilii din sistemul asigurarilor sociale de sanatate pot beneficia de 5 tipuri de concedii medicale
  1. Concediul pentru incapacitate temporara de munca
  2. Concediul pentru accidente de munca
  3. Concediul si indemnizatia de maternitate
  4. Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav
  5. Concediul de risc maternal

Pentru a beneficia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, persoanele asigurate trebuie sa indeplineasca, cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba realizat un stagiu minim de cotizare, respectiv cel putin 22 de zile de stagiu de cotizare  in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical; sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A; sa fie prezente la domiciliu sau la adresa indicata, dupa caz, in intervalul de timp si in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, in vederea exercitarii verificarii de catre reprezentantii platitorilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. 

Concediul pentru incapacitate temporara de munca

Concediul pentru incapacitate temporara de munca reprezinta o intrerupere a activitatii desfasurate de catre un salariat in folosul angajatorului sau, datorita starii de sanatate.Incepand cu data de 01.07.2011, conform modificarilor aduse Legii 289/2004, plata indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se efectueaza astfel:
- prima zi calendaristica de incapacitate temporara de munca va fi suportata din contul persoanei asigurate- a doua zi se plateste de catre angajator- incepand cu a 3-a zi, indemnizatia va fi platita de catre bugetul asigurarilor sociale de stat 
Plata indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca datorata tuberculozei, cancerului, SIDA, riscului de intrerupere a sarcinii, sau pentru incapacitate temporara de munca a femeilor insarcinate aflate in evidenta medicala, se efectueaza integral de la bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu prima zi de concediu (pentru primele trei, indemnizatia este de 100% din baza de calcul). 
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se stabileste diferentiat, in functie de stagiul de cotizare:
- 60% din baza de calcul, in cazul unui stagiu de cotizare de pana la 5 ani
- 70% pentru un stagiu de cotizare intre 5 si 8 ani
- 90% pentru un stagiu de cotizare de peste 8 ani

Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se va acorda chiar si in situatia in care aceasta intervine pe perioada concediului de odihna. In acest caz, concediul de odihna va fi intrerupt, urmand ca zilelele de concediu de odihna neefectuate sa fie reprogramate.

Concediul pentru accidente de munca

In situatia asiguratilor care isi desfasoara activitatea la mai multi angajatori, indemnizatiile se platesc o singura data de catre angajatorul la care a avut loc accidentul de munca ori la care s-a declarat boala profesionala.
Baza de calcul a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, pentru reducerea timpului de lucru sau pentru trecerea temporara in alt loc de munca se calculeaza ca medie a veniturilor salariale brute realizate de catre angajat in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului, pe baza carora s-a achitat contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale ( art. 20 din Legea 346/2002, modificata si completata).
Daca stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizatiilor va fi formata din media veniturilor salariale lunare brute la care s-a achitat contributia, pe baza carora s-a stabilit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale in lunile efectiv lucrate.

Concediul si indemnizatia de maternitate

Concediul de maternitate este la baza un concediu medical si se poate acorda pe o perioada de 126 de zile, atat pre cat si postnatal, cu conditia efectuarii a 42 de zile obligatorii dupa nastere.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul (art. 10 din OUG 158/2005), baza de calcul ce se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar.

Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav

Conform art. 26 din OUG 158/2005, asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
Aceasta indemnizatie se suporta integral din bugetul FNUASS si este de 85% din baza de calcul.
Durata de acordare a indemnizatiei poate fi de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 29, OUG 158/2005.

Concediul de risc maternal

Concediul de risc maternal se acorda in baza OUG 96/2003, completata si modificata prin Legea 25/2004 care prevede ca pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal suportata integral din bugetul FNUASS. 
Aceasta indemnizatie reprezinta 75% din baza de calcul si se acorda fara conditie de stagiu de cotizare
Concediul de risc maternal se poate acorda in intregime sau fractionat pe o perioada de maximum 120 de zile, atat inainte de concediul de maternitate, cat si dupa revenirea din concediul postnatal obligatoriu, in cazul in care nu se solicita concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului. 
Plata indemnizatiei de risc maternal se efectueza lunar de catre angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor pe luna in care se acorda concediul de risc maternal.

Alte tipuri de concediu in afara concediilor medicale 

Sunt 10 alte tipuri de concedii si fiecare ridica probleme specifice 
1. concediu de odihna
2. concediu pentru formare profesionala
3. concediu fara plata
4. concediu de maternitate
5. concediu pentru cresterea copilului
6. concediu pentru ingrijirea copilului bolnav
7. concediu paternal
8. concediu platit pentru evenimente familiale deosebite
9. concediu pentru carantina
10. concediu de risc 

Daca aveti o nelamurire legata de concediile unui salariat asteptam intrebarile dvs. la adresa de mail: salarii@velcont.com

joi, 19 septembrie 2013

Cum se deschide un s.r.l. ?

Actele necesare pentru înfiinţarea unui SRL sunt următoarele:

Actul Constitutiv în original semnat de asociaţii firmei (acesta poate fi un act sub semnătură privată, atestat de avocat sau autentificat de notar). Documentul respectiv va conţine: detalii legate de sediul social, denumirea firmei, valoarea capitalului social, aportul asociaţilor în numerar sau natură, cotele de participare şi pierdere, datele de identificare ale administratorului şi ale asociaţilor, durată societăţii, formă juridică a societăţii, obiectul de activitate al firmei, modul de lichidare sau dizolvare a firmei; Aici găsiţi informaţii utile pentru redactarea corectă a actului constitutiv:  http://www.avocat-firme.info/ce-trebuie-sa-cuprinda-actul-constitutiv-al-unui-s-r-l.html

Dovadă rezervării denumirii firmei şi a emblemei în original;

Copie de pe C.I./Paşaport - asociat unic/asociaţi;

Copie de pe C.I/Paşaport- administrator/administratori;

Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social (contract de comodat,  de închiriere, contractul de asistenta juridică în situaţia în care apelaţi la serviciul de găzduire sediu social, serviciul de găzduire sediu social este util tuturor persoanelor care doresc să înfiinţeze o firmă şi nu dispun de sediu social).

Acordul vecinilor şi al asociaţiei de proprietari/locatari în situaţia în care se va stabiliţi sediul social întru-un imobil (apartament);

Specimen de semnătură administrator, oferit în prezenţa unui notar public;

Declaraţia pe propria răspundere a asociaţilor şi a administratorului care atestă faptul că persoanele respective nu au antecedente penale şi îndeplinesc toate condiţiile legale pentru a deveni asociaţii sau administratorul unui SRL (documente autentificate de un notar public sau atestate de un avocat);

Dovadă depunerii capitalului social la o bancă aleasă de fondatorii societăţii (capitalul social minim pentru SRL este 200 lei);

Dovadă achitării taxelor de înregistrare la O.N.R.C.;
Cererea de înregistrare la Registrul Comerţului (original);

Declaraţie-tip pentru declararea desfăşurării activităţii sau nu (model 1 sau model 2);

O procură specială notarială semnată de asociaţii firmei pentru persoană împuternicită să depună dosarul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sau împuternicire avocaţială.

După ce aţi întocmit dosarul ce cuprinde toate actele menţionate mai sus, acesta se va depune spre soluţionare la Registrul Comerţului ce se afla în circumscripţia sediului social (exemplu: pentru sediul social stabilit în Bucureşti, competent va fi Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti).
După pronunţarea deciziei judecătorului delegat, fondatorii societăţii vor putea ridică certificatul de înregistrare respectiv certificatele constatatoare care  ţin locul autorizaţiilor care se vor obţine ulterior (în cazul în care societatea nu desfăşoară o activitate care are un impact asupra mediului). Din momentul obţinerii acestor documente, societatea comercială cu răspundere limitată îşi va putea începe activitatea economică. De asemenea, firmă înregistrată va deveni persoană juridică de la momentul înregistrării în Registrul Comerţului.

Obţinerea actelor necesare pentru înfiinţarea unui SRL necesită timp şi răbdare. Antreprenorii care doresc să-şi întemeieze o afacere în cel mai scurt timp pot apelă la consultantă juridică oferită de cabinete de avocatură cu o experienţa vastă şi lungă în înfiinţarea unei societăţi comerciale cu răspundere limitată.


sursa: http://www.realitatea.net/vrei-sa-pornesti-o-afacere-afla-cum-poti-infiinta-un-srl-rapid-si-fara-bataie-de-cap_1097024.html#ixzz2fL4I8RkD 

miercuri, 18 septembrie 2013

Noi precizări referitoare la cota redusă de TVA la pâine

 Incepând cu 1 septembrie 2013, se aplică cota redusă la TVA de 9% introdusă prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, pentru toate sortimentele de pâine şi unele sortimente de făină şi grâu.
În articolul de mai jos, prezentăm principalele reglementări ale aplicării cotei reduse de TVA la restaurante şi unităţi de catering.
Potrivit prevederilor pct. 14^2 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, atât serviciile de restaurant, cât şi cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activităţi în care predomină serviciile, iar furnizarea de hrană şi/sau de băuturi este doar o componentă. Serviciile de restaurant constau în furnizarea, la locaţia prestatorului, de hrană preparată sau nepreparată şi/sau băuturi pentru consum uman, însoţite de suficiente servicii aferente care să permită consumul imediat, în timp ce serviciile de catering constau în aceleaşi activităţi, desfăşurate însă în afara locaţiei prestatorului.
Prevederi similare se regăsesc şi în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Astfel, art. 6 din Regulamentul (UE) nr. 282/2011 stipulează că serviciile de restaurant şi de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţită de servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare şi/sau de băutură este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile. Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spaţiile prestatorului, iar serviciile de catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor prestatorului.
Important! Furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering.
Aşa cum rezultă din prevederile Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal şi din cele ale Regulamentului (UE) nr. 282/2011, furnizarea de produse alimentare (de exemplu pâine sau produse de panificaţie) este numai unul dintre elementele componente ale serviciilor de restaurant şi de catering.
Având în vedere cele menţionate, faptul că, începând cu 1 septembrie 2013, pentru livrările de pâine şi produse de panificaţie se aplică cota de TVA de 9% nu este un element de natură a influenţa cota de TVA aplicabilă serviciilor de restaurant şi catering, pentru care nu s-a redus cota de TVA şi pentru care se aplică în continuare cota standard de TVA de 24%, inclusiv în situaţia în care acestea au în componenţă şi furnizarea de pâine sau de produse de panificaţie.
Chiar dacă pe facturile sau pe bonurile fiscale emise clienţilor pentru prestarea serviciilor de restaurant sau de catering se evidenţiază în mod distinct elementele componente ale serviciului prestat (care pot include şi pâinea sau produsele de panificaţie), pentru prestările de servicii, şi implicit pentru toate componentele acestora, se aplică în continuare cota standard de TVA de 24%.

marți, 17 septembrie 2013

Începând cu luna august, bonurile fiscale nu se mai declară în Declaraţia 394

In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582/13.09.2013, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 2.986/2013 pentru modificarea pct. 1 din Anexa nr. 2 la Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.596/2011 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA.
Potrivit noilor prevederi, formularul 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional” se completează şi se depune de către:
- persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi care sunt obligate la plata taxei conform art. 150 alin. (1) şi (7) din Codul Fiscal, pentru operaţiuni impozabile în România conform art. 126 alin. (1) şi taxabile cu cota prevăzută de lege.
Declaraţia se depune pentru orice operaţiune taxabilă pentru care, conform Titlului VI din Codul Fiscal, este emisă o factură, inclusiv pentru avansuri, precum şi pentru operaţiunile la care se aplică sistemul TVA la încasare. Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost emise în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea «taxare inversă» sau «TVA la încasare».
Important! În declaraţie nu se înscriu facturile emise prin autofacturare şi bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate conform prevederilor art. 155 alin. (11), (12) şi (20) din Codul Fiscal. Prevederea referitoare la bonurile fiscale se va aplica numai până la data de 31 decembrie 2014.
b) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul Fiscal, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile cu cota prevăzută de lege. Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost primite în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea «taxare inversă» sau «TVA la încasare». În declaraţie nu se înscriu facturile emise prin autofacturare şi bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate conform prevederilor art. 155 alin. (11), (12) şi (20) din Codul Fiscal. Prevederea referitoare la bonurile fiscale se va aplica numai până la data de 31 decembrie 2014.
Atenţie! Prevederile acestui ordin se aplică începând cu operaţiunile efectuate pe teritoriul naţional în luna august 2013.

joi, 12 septembrie 2013

Ce au in comun taxele si carcelul in fund ?

In afara de pasiunea mea pentru firma de contabilitate o alta pasiune a mea este tenisul.Chiar pot sa spun ca sunt dependent de tenis, cu toate ca pe langa placerea de a juca mai am si neplacerea de a ma accidenta, ba la genunchi, ba la coate chiar la un meci m-a prins carcelul in fund, de multe ori ma doare in locuri de care nu stiam ca exista.

Taxele la stat pot fi un fel de carcel in fund poate sa faca o firma sa se opreasca din "joc" sau chiar sa-l scoata in afara terenului.Administratorii firmelor trebuie sa-si asume raspunderea pentru deciziile lor privind politica de taxe si impozite a afacerii pe care o conduc, cu toate ca fiscalitatea din Romania i-ti lasa foarte putine cai, strategii de joc.Benjamin Franklin a spus ca in viata, doar doua lucruri sunt sigure: moartea si impozitele.

In linii mari la noi in tara exista urmatoarele taxe si impozite:
  • impozitul pe venitul persoanelor fizice 
  • impozitul pe profitul/venitul obținut de firme
  • impozitul pe cumparaturile consumatorilor, denumit taxa pe valoarea adaugata (TVA)
  • impozitul special (acciza) aplicat la pretul anumitelor produse
  • impozite  locale 
  • alte diferite taxe
Atat ca si jucator de tenis cat si contabil incerc sa mentin si sa vad lucruile in sens pozitiv.Obligativitatea ramanerii pe piata a afacerii si gasirea modalitatii de dezvoltare continua pana la atingerea telurilor stabilite poate forta administratorul afacerii de a gasii metode  pentru 
eficientizarea si imbunatatirea performantelor fiscale si pentru micsorarea fiscalitatii, cautand solutii si  variante pe care legea le permite pentru cresterea profitului.

miercuri, 4 septembrie 2013

Impozitul de 3% avantaje şi dezavantaje

Impozitul de 3% pe venitul microintreprinderilor, obligatoriu de la inceputul acestui an, ar putea fi scazut la 1,5% dar aceasta masura nu mai este inclusa in pachetul de masuri economice de tip strategic adoptat de reprezentantii puterii  

Plafonul veniturilor pentru microintreprinderi a fost redus in acest an de la 100.000 euro la 65.000 euro, echivalent in lei, iar toate firmele cu capital privat care nu depasesc acest prag platesc un impozit de 3% pe veniturile realizate incepand cu 1 februarie 2013.
Guvernul a estimat ca impozitele colectate astfel de la microintreprinderi ar aduce la buget 457 milioane de lei in acest an.
Cu toate acestea s-au incasat sume foarte mici din impozitul pe microintreprinderi, iar o reducere a acestui impozit ar duce la o conformare si la o transparenta mai mare din partea acestor firme, care vor vedea un prim pas dinspre fisc .De asemenea, ponderea firmelor mici in totalul insolventelor a urcat de la 78% in 2010 la 85% in 2013.


Avantaje şi dezavantaje Având în vedere greutăţile cu care se confruntă majoritatea fermierilor mici şi mijlocii, impozitarea veniturilor obţinute cu 3%, reprezintă un dezavantaj în cazul în care societatea se află în poziţie de pierdere fiscală.Avantajate sunt societăţile cu o marjă mare de profitabilitate şi cheltuieli reduse, aşa cum se poate observa din exemplul practic de mai jos – cazul 1. Printre acestea se numără societăţile din domeniul serviciilor, comerţ.Fermierii sau societăţile producătoare de carne, mici şi mijlocii se încadrează la polul opus. Cheltuielile ridicate, profiturile scăzute sau pierderile obţinute sunt premize avantajoase pentru aplicarea sistemului de impozitare al profiturilor. Introducerea obligativităţii sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, va conduce la impozitarea acestor societăţi indiferent dacă acestea se află într-o poziţie de profit sau pierdere. Pentru a ilustra  numeric situaţia societăţilor avantajate şi dezavantajate potrivit celor menţionate mai sus, vă supunem atenţiei un exemplu practic.
Exemplu practic:
Caz 1
Caz 2
Caz 3
Venituri
100,000
100,000
100,000
Cheltuieli
5,000
90,000
120,000
Rezultat impozabil
95,000
10,000
(20,000)
Impozit pe profit (16%)
15,200
1,600
 -
Impozit pe venituri microîntreprinderi (3%)
3,000
3,000
3,000
Regimul de impozitare cel mai avantajos pentru contribuabil
Micro
Impozit pe profit
Impozit pe profit
Pe de altă parte, unul din aspectele pozitive îl constituie posibilitatea utilizării pierderilor fiscale anterioare aplicării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în momentul trecerii la impozitarea profiturilor. Dezavantajate sunt societăţile nou înfiinţate care nu realizează profit, dar realizează venituri sub limita de 65.000 euro. Acestea nu-şi vor putea recupera pierderea fiscală din anul respectiv, aspect ce reprezintă o discriminare a contribuabililor nou înfiinţaţi faţă de alţi contribuabili.
Introducerea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor poate avea ca avantaj pentru micii fermieri simplificarea calculului de impozit faţă de calculul impozitului pe profit – calcul ce necesită cunoştinţe fiscale şi ce putea duce la anumite interpretări ale legislaţiei fiscale.
La prima vedere, prin introducerea obligaţiei fiscale de declarare şi plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, o parte dintre societăţile mici, în special cele ce nu obţin profit, vor avea de suferit. Cu toate acestea, este de menţionat ca şi aspect pozitiv al acestei modificări legislative simplificarea pregătirii calculelor fiscale şi a verificării acestora în cazul unei inspecţii fiscale.


3 motive pentru care impozitul pe cifra de afaceri este o gafă:
1.Orice afacere este în pierdere la început, când trebuie teoretic să-şi recupereze investiţia. În noile condiţii, nu mai există noţiunea fiscală de cost, deci investiţiile nu mai sunt deductibile, deci pierderea este taxată. 
2. Impozitul pe cifra de afaceri forţează integrarea pe verticală a afacerilor, în scopul optimizării fiscale. Într-un lanţ cu 2-3-5 intermediari, fiecare este forţat să adauge cei 3% la preţ, produsul final ajungând necompetitiv. Motiv pentru care, va avea de câştigat cel care integrează toate etapele de producţie şi vânzare
3. Odată cu TVA – care e de altfel o taxă pe cifra de afaceri mai sofisticată – UE a introdus o discretă interdicţie împotriva altor impozite pe cifra de afaceri (77/388/CEE). Raţiunea comunitară e că o astfel de taxă, nefiind deductibilă, împiedică libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor. Poate că primele două îi lasă reci pe jăpcari, dar cu asta chiar au comis-o!

Premierul Victor Ponta i-a cerut  ministrului Turismului si IMM-urilor, Maria Grapini, sa inceapa discutiile cu mediile de afaceri despre  proiectul privind impozitul forfetar . Impozitul forfetar va fi cu totul diferit de ceea ce era pe vremea domnului Pogea. Se va aplica in anumite sectoare de activitate, iar discutiile cu mediul de afaceri au inceput deja."
In forma preconizata, forfetarul ar urma sa tinteasca evaziunea fiscala din turism, dar nu exista un studiu de impact care sa arate cati bani ar aduce la buget un asemenea impozit si care ar fi consecintele in planul mediului de afaceri.

Impozitul forfetar va fi stabilit ca o suma fixa, in functie de anumiti indicatori pentru fiecare domeniu de activitate, urmand ca firmele sa plateasca mai putin decat daca ar aplica cota de 16% pe profit sau de 3% pe venit, a declarat ministrul pentru IMM-uri si turism, Maria Grapini, citata de Mediafax. Ea a dat ca exemplu hotelurile de la mare si de la munte, unde este luata in calcul sezonalitatea pentru stabilirea sumei de plata. Grapini a mentionat ca la aceste servicii pentru populatie evaziunea este foarte mare, in 2011 incasandu-se impozit de la toate hotelurile si pensiunile din Romania mai putin decat la reparatii auto.


surse:


Cunosti pe cineva care detine propria afacere?

Inscrie-te ca si afiliat VELCONT, recomanda clienti catre noi, si vei castiga 10 % din eventualul contract. Nu o singura data, chiar in fiec...