Vă oferim garanția calității pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR in primele 2 luni, dacă sunteți nemulțumit.

Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastră, le prelucrăm și le inapoiem odata cu toate declarațiile fiscale depuse și situația contabilă completă.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

luni, 19 decembrie 2016

Cum se desfasoara controlul antifrauda?

Potrivit informatiilor oficiale postate pe portalul Directia Generala Antifrauda Fiscala, la orice actiune de control participa cel putin doi inspectori ai Directiei generale antifrauda fiscala (DGAF). Fiecare trebuie sa prezinte legitimatia de control, insigna de imputernicire si ordinul permanent de serviciu si sa se inscrie in Registrul unic de control.

Inspectorilor antifrauda fiscala trebuie sa li se permita accesul in toate spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri si servicii, in interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, in antrepozite fiscale si in orice alte locuri unde se desfasoara activitati economice, pe timp de zi si de noapte. De asemenea, daca este cazul, trebuie sa se faciliteze prelevarea de probe, esantioane, mostre etc.

in calitate de reprezentant al firmei controlate, sunteti obligati sa puneti la dispozitia inspectorilor DGAF toate documentele solicitate, iar refuzul constituie infractiune si se pedepseste cu pana la trei ani de inchisoare. Pentru protejarea impotriva instrainarii sau deteriorarii documentelor supuse controlului, inspectorii antifrauda pot decide retinerea acestora, in baza unui proces-verbal de ridicare de inscrisuri.

Sunteti obligati sa furnizati explicatii scrise la solicitarea inspectorilor antifrauda si sa va prezentati cu inscrisurile solicitate la data si ora prevazute in invitatiile primite. Inspectorii antifrauda pot sigila depozite, incinte, mijloace de transport, pot dispune instituirea de masuri asiguratorii asupra activelor patrimoniale.

in cazul in care identifica abateri pentru care legea prevede sanctiuni contraventionale, inspectorii antifrauda fiscala incheie Procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor. De asemenea, inspectorii DGAF pot dispune confiscarea bunurilor a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si veniturile realizate din activitati comerciale sau prestari de servicii nelegale.

in termen de 15 zile calendaristice de la data comunicarii actului constatator puteti face plangere impotriva sa. in acest caz, plangerea, insotita de o copie a respectivului Proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, trebuie depusa la judecatoria in circumscriptie careia a fost constatata contraventia.

Rezultatele controalelor antifrauda se consemneaza in procese verbale, iar in situatia in care sunt constatate imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul financiar-fiscal sau vamal sunt sesizate organele de urmarire penala.

inspectorii antifrauda fiscala verifica respectarea reglementarilor legale privind circulatia persoanelor si marfurilor in porturi, gari, autogari, aeroporturi, pe cai ferate si fluviale si pe drumurile publice, iar conducatorii mijloacelor de transport sunt obligati sa opreasca la semnalele personalului DGAF, care poarta uniforma cu inscrisuri oficiale sau vesta rosie reflectorizanta.

Intr-un rezumat al atributiilor pe care le au inspectorii antifrauda, Capital.ro atrage atentia si asupra faptului ca soferii sunt obligati sa acorde prioritate in trafic autovehiculelor inscriptionate "ANAF-Antifrauda", care au in functiune semnalele luminoase de culoare albastra si semnalele sonore specifice.

De asemenea, se mentioneaza ca, in scopul prevenirii si combaterii ferme a faptelor de frauda fiscala si vamala si evaziune fiscala, ANAF monitorizeaza permanent comportamentul fiscal al operatorilor economici, care achizitioneaza marfuri de pe teritoriul Uniunii Europene. Sunt astfel vizate toate transporturile de marfuri care intra in Romania prin punctele rutiere de trecere a frontierei, inclusiv cele aflate in tranzit pe teritoriul national.

Prin urmare, in situatia in care este identificat un transport care prezinta un grad de risc fiscal ridicat, transportatorul/beneficiarul este notificat ca are obligatia de a descarca marfurile doar in prezenta inspectorilor antifrauda fiscala.

Totodata, scrie aceeasi sursa, poate fi dispusa sigilarea mijlocului de transport, acesta urmand a fi desigilat la destinatie sau in punctul de iesire din tara, daca este un transport care tranziteaza teritoriul Romaniei.

sursa:http://www.fiscalitatea.ro/cunoasteti-atributiile-pe-care-la-au-inspectorii-antifrauda-desfasurarea-unui-control-antifrauda-11151/

Ce firme pot fi microîntreprinderi

O microîntreprindere este o persoană juridică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
  • realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale;
  • realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
  • realizează venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;
  • capitalul social este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;
  • nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti.
Daca în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20%, inclusiv, atunci aceasta va plăti impozit de profit de 16%. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintrele limitele prevăzute anterior, luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite.
Pentru determinarea echivalentului în euro a plafonului de 100.000 euro prevăzut pentru microîntreprinderi se foloseşte cursul de schimb de la închiderea exerciţ iului financiar precedent.
Notă: Mai multe informaţii despre regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor în 2016 sunt aici

Din 2017, plafonul minim pentru impozitarea micro se reduce

Reducerea plafonului capitalului social la înființare, în funcție de care se poate aplica sau nu regimul de impozitare pentru microîntreprinderi, se regăseşte în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 şi se va aplica de la 1 ianuarie 2017.
Concret, limita capitalului social pentru care se poate alege plata impozitului pe profit, în detrimentul celui pe veniturile microîntreprinderilor, va fi redusă de la 25.000 de euro (aproximativ 112.000 de lei, aşa cum încă este în prezent) la 45.000 de lei (aproximativ 10.000 de euro).
Prin urmare, de anul viitor, doar entităţile cu un capital social mai mic decât 45.000 de lei vor fi obligate să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În schimb, dacă îşi vor completa capitalul social pe parcurs, până cel puţin la noul nivel fixat, firmele vor putea deveni plătitoare de impozit pe profit.
Măsura se va aplica în contextul în care, în prezent, firmele care au la înfiinţare un capital social mai mic de 25.000 de euro nu pot opta pentru plata impozitului pe profit pe parcursul existenţei entităţii, chiar dacă acestea îşi completează capitalul social până la valoarea menţionată.
Potrivit normelor în vigoare, o firmă nou-înfiinţată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atât timp cât capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, la momentul înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Totuşi, prin excepţie de la această regulă, societatea nou-înfiinţată care la data înregistrării în registrul comerţului are subscris un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro poate opta să aplice impozitul pe profit. Din 2017 însă, valoarea de 25.000 de euro va fi înlocuită cu cea de 45.000 de lei, aşa cum stabileşte noul act normativ.
Notă: Mai multe detalii despre reducerea plafonului minim pentru impozitarea microîntreprinderilor găsiţi aici
În final, vă amintim că există câteva motive pentru care microîntreprinderea este forma de organizare preferată de mulţi antreprenori, care o consideră cea mai avantajoasă din punct de vedere fiscal din următoarele considerente:
  • volum de muncă mai redus pentru calculul impozitului pe venit în detrimentul celui pe profit;
  • conformare fiscală mai lejeră, în condiţiile în care metoda de calcul a sumelor de plată este mai simplă decât în cazul impozitului pe profit şi presupune un risc de eroare mai scăzut;
  • risc mai scăzut de a ajunge să datorezi dobânzi şi penalităţi.
În acelaşi timp însă, există şi destule dezavantaje, mai ales dacă ţinem cont că această formă de impozitare poate impune anumitor firme o sarcină fiscală mai mare decât dacă ar plăti impozit în funcţie de profit.
Spre exemplu, firmele care înregistrează pierderi sunt afectate negativ pentru că sunt forţate sa plătească un impozit cuprins între 1 şi 3% (aşa cum am arătat mai sus) din veniturile lor, comparativ cu zero lei, cât ar plati pentru că afacerile lor nu sunt profitabile.

suesa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44472/Optimizare-fiscal%C4%83-Microintreprinderile-nou-infiin%C8%9Bate-pot-pl%C4%83ti-impozit-de-doar-1-In-ce-condi%C5%A3ii.html

miercuri, 14 decembrie 2016

Modificari privind Codul Fiscal tabel comparativ

TABEL COMPARATIV
 ORDONANłĂ DE URGENłĂ Nr. 84 din 16 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal Publicată în: M. Of. Nr. 977 din 6 decembrie 2016 cu LEGEA Nr. 227/2015 privind Codul Fiscal în vigoare la data de 05.12.2016 ( intrare in vigoare din 01.01.2017)

Tabelul gasiti la linkul de mia jos :



joi, 24 noiembrie 2016

Impozit dividende 2017

Din 2017, indiferent dacă asociaţii sau actionarii obţin şi alte venituri pentru care plătesc CASS, impozitul pe dividende va fi de 5% la care se va adăuga 5,5% CASS, cu alte cuvinte 10,5% in total. CASS pentru venituri din dividende se va datora începând cu data de 01.01.2017, excepţia fiind strict pentru anul 2016.
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din dividende va fi stabilită de organul fiscal în anul următor celui în care au fost realizate veniturile, prin aplicarea cotei individuale de contribuţie de asigurări sociale de sănătate de 5,5% asupra venitului brut.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate va fi formată din totalul veniturilor brute din dividende, în bani sau în natură, distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

De la 1 ianuarie 2017, pentru veniturile din dividende, baza lunară de calcul a CASS  nu va putea fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut  în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.
Organul fiscal va stabili cuantumul contribuţiei anuale de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei individuale de 5,5 % asupra bazei anuale de calcul, determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Important! Baza anuală de calcul a contribuţiei de asigurări de sănătate nu va putea fi mai mică decât valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe ţară şi nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulţită cu 12 luni.

sursa:http://attosoft.ro/legislatie-fiscalitate/2016-anul-cel-mai-bun-pentru-incasarea-dividendelor-din-2017-cresc-impozitele/
sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42121/Impozitarea-veniturilor-din-dividende-in-2016-Cum-se-va-aplica-%C8%99i-cine-va-fi-scutit-de-plata-CASS.html


luni, 21 noiembrie 2016

Cheltuieli in favoarea asociatilor conform C.F. 2016

Din punt de vedere fiscal din 2016 nu se mai considera dividend suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia- aceste prevederi erau prevazute la art. 7 alin.12 CF 2015.

Din pct. de vedere al impozitului pe veniturile microintreprinderilor cheltuielile in favoarea asociatilor nu au legatura cu modul de impozitare, dar diminueaza profitul contabil si pot fi reincadrate din pct. de vedere al tranzactiilor.


Reguli pentru reincadrarea tranzactiilor/activitatilor
4. In sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzactie fara scop
economic se intelege orice tranzactie/activitate care nu este destinata sa produca avantaje
economice, beneficii, profituri si care determina, in mod artificial ori conjunctural, o
situatie fiscala mai favorabiaă.

 In situatia reincadrarii formei unei tranzactii/activitati pentru ajustarea efectelor fiscale se aplica regulile de determinare specifice impozitelor,taxelor si a contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.

In privinta platii acestor achizitii de catre administator, cu care societatea ia creditat, sunt valabile prevederile lg. 31/1990 art. 144.4 doar ptr. societatile pe actiuni-prevederile nu se aplica ptr. societatile cu raspundere limitata.


sursa: http://www.conta.ro/forum/topic/51779-cf-2016-cheltuieli-in-favoarea-asociatilor/#sthash.dep6097L.dpuf

luni, 14 noiembrie 2016

Din 2017, mai mulţi comercianţi vor fi obligaţi să accepte plăţi cu cardul

Din 2017, comercianții cu amănuntul ce realizează anual o cifră de afaceri de cel puţin 10.000 de euro (spre deosebire de plafonul actual de 100.000 de euro) vor fi obligați să accepte plăţi cu cardul, potrivit unui act normativ publicat azi în Monitorul Oficial. Totodată, documentul introduce şi posibilitatea acordării de avansuri de numerar, de către comercianți, la cererea clienților.
Legea nr. 209/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 913 din 14 noiembrie 2016 şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017
Astfel, începând cu anul viitor va fi lărgită sfera firmelor care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit. Concret, obligaţia va reveni tuturor companiilor ce se ocupă de comerţul cu amănuntul şi realizează anual o cifră de afaceri de cel puţin 10.000 de euro.
"Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei au obligaţia să accepte ca mijloc de plată şi cardurile de debit şi cardurile de credit", scrie în actul publicat azi. Asta în condiţiile în care, în varianta actuală a OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (valabilă până la finele anului în curs), este stabilit un plafon de 100.000 de euro, adică de zece ori mai mare faţă de cel introdus prin Legea nr. 209/2016.
De asemenea, firmele ce furnizează servicii de utilitate publică şi instituţiile publice, inclusiv cele care încasează impozitetaxeamenzi, dobânzi, penalităţi de întârziere, penalităţi şi alte obligaţii de plată, vor fi obligate să accepte încasări şi prin intermediul cardurilor de debit/credit. Astfel, acceptarea plăţilor cu cardul, spre exemplu, a impozitelor şi taxelor locale va deveni obligatorie din 2017 pentru autorităţi, nu doar opţională, aşa cum încă este acum.

Clienţii cu card vor putea să retragă bani de la comercianţii cu POS

Comercianții care acceptă plăţi cu cardul bancar vor putea să acorde avansuri de numerar la terminalele de plată, la cererea clienților, mai prevede actul normativ menţionat, însă doar dacă aceștia sunt obligați contractual să ofere avansuri de numerar. Aşadar, POS-urile din supermaketurile, benzinăriile, farmaciile sau magazinele universale care vor accepta serviciul de acordare a avansului de numerar vor avea şi funcţia de bancomat pentru clienţi.
Totuşi, avansul de numerar va fi acordat în limita a 200 de lei şi va fi evidenţiat în mod distinct pe bonul fiscal emis de comerciant. Dacă numerarul disponibil nu va acoperi suma cerută de client, operatorul economic va acorda suma disponibilă. În altă ordine de idei, agenţii economici vor fi obligaţi să afişeze, la loc vizibil, un semn privind acordarea avansului în numerar, precum și informaţii privind costurile acestui serviciu.
Magazinele care vor accepta sistemul de acordare a avansurilor în numerar vor încheia, cu emitenţii cardurilor, un contract cu clauza privind acceptarea serviciului amintit. Pe perioada valabilităţii contractelor încheiate în acest sens, băncile acceptante de carduri vor fi obligate să instaleze, la cererea firmelor sau a instituţiilor publice, terminale de plată, în cel mult 30 de zile de la formularea solicitării. Totodată, băncile vor fi obligate să asigure infrastructura şi dotările proprii necesare pentru acordarea de avansuri de numerar la terminalele de plată, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
Notă: Tranzacţiile privind avansul în numerar se vor asimila retragerii de numerar din bancomat, iar comisioanele aferente tranzacţiilor se vor stabili conform contractelor în vigoare între părţi. Comercianţii vor putea percepe, de la titularul cardului, o sumă care nu va depăși1% din valoarea avansului acordat.

Amenzi importante pentru firmele care nu se vor conforma, dar şi pentru bănci

Companiile care nu vor respecta prevederile legale, programate să intre în vigoare de anul viitor, vor fi sancţionate cu amenzi importante, mai stabileşte Legea nr. 209/2016. Astfel, instituţiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi etc., dar şi companiile furnizoare de servicii de utilitate publică vor risca amenzi între 20.000 şi 50.000 de lei dacă vor refuza plata cu cardul.
Totodată, firmele a căror cifră de afaceri depăşeşte anual 10.000 de euro şi care nu vor accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit vor risca amenzi cuprinse între 5.000 şi 7.500 de lei. Tot contravenţie va fi considerată şi lipsa afişării semnului privind acordarea avansurilor în numerar, precum şi lipsa informaţiilor privind costurile pe care le implică retragerea în numerar direct din magazine. Pentru aceste situaţii, Legiuitorul propune amenzi cuprinse între 5.000 şi 15.000 de lei.
În ceea ce priveşte băncile, potrivit documentului apărut azi în Monitor, constituie contravenţie şi se va sancţiona cu sume cuprinse între 20.000 şi 50.000 de lei lipsa asigurării infrastructurii şi a dotărilor necesare pentru acordarea de avansuri în numerar la terminalele de plată. Nu în ultimul rând, aceeaşi sancţiune o vor primi şi băncile care vor refuza să instaleze, în termenul prevăzut de lege (30 de zile de la solicitare), terminalele de plată. 

sâmbătă, 5 noiembrie 2016

Persoanele care vând sau radiază maşini pe timpul anului se găsesc în ipostaza cel puţin neplăcută de a plăti impozitele aferente pentru întregul an, chiar dacă nu mai folosesc efectiv respectivele bunuri şi nici nu le mai deţin.

Principiul taxării proprietăţii şi atunci când aceasta nu mai există a fost introdus din 2016 în Codul fiscal, după ce autorităţile locale au cerut simplificarea modului de stabilire a taxelor şi impozitelor datorate de contribuabili. 

Din 2016, odată cu modificările aduse de Codul fiscal în zona taxelor şi impozitelor locale, persoanele care cumpără pe parcursul anului o maşină datorează impozitul aferent către bugetul local începând cu anul următor

În consecinţă, cei care au vândut un automobil în luna ianuarie a acestui an au fost nevoiţi să plătească impozitul pentru întregul an, în termenele stabilite de autorităţi pentru 2016 (30 iunie şi 30 septembrie), chiar dacă au folosit respectiva maşină numai pentru câteva săptămâni din acest an.
"Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior", dispune actul normativ la articolul 471. 
Aşadar, avantaj pentru cumpărător (noul proprietar), cel care va plăti impozitul începând cu anul următor celui în care a intrat în posesia bunului (2017 dacă maşina a fost achiziţionată în orice moment din 2016). 
Mai mult, impozit pe tot anul datorează şi cei care şi-au radiat din circulaţie maşinile pe parcursul anului în curs: "În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul (...) încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor", scrie la art. 471 din Codul fiscal. 
Până la finele anului trecut, proprietarul unui autovehicul înceta să mai datoreze taxa de la data de întâi a lunii următoare celei în care îl vânduse sau radiase din circulaţie. Totuşi, principiul taxării proprietăţii chiar şi atunci când acesta nu mai există a fost introdus în legislaţia românească la cererea autorităţilor locale, cele care doreau "simplificarea modului de determinare a materiei impozabile și reducerea cheltuielilor de administrare”, după cum se arată în expunerea de motive ce a însoţit actualul Cod fiscal în Parlament. 
Important! Prevederi similare sunt în vigoare, din 2016, şi în cazul impozitelor datorate pentru clădiri sau terenuri. Astfel, şi cei care vând în anul curent un apartament sau un teren vor scăpa de plata impozitului doar din anul următor.

sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_44244

marți, 18 octombrie 2016

10% din valoarea facturii de servicii contabile in puncte STAR BT !

Velcont este partener STAR BT . Programul STAR va aduce multe beneficii daca achitati factura de servicii contabile cu cardul de credit STAR de la Banca Transilvania.

Primiti puncte la fiecare plata a facturii pe care le faceti cu cardul STAR, 1 punt=1 leu.

De exemplu: daca aveti de achitat 100 de lei si platiti cu cardul de credit STAR de la Banca Transilvania.primiti 10 puncte, daca factura dumneavoastra este in valoare de 350 lei primiti 35 de puncte, fiecare punct este egal cu un leu.

Punctele pe care le adunati le puteti folosi pentru cumparaturi in magazinele partenere Puteti de exemplu sa cumperati un cadou de ziua de nastere a unui prieten sau a copilului dumneavoastra, ori sa achitati factura de servicii contabile.
O lista a magazinelor participante gasiti AICI

Puteti vedea cate puncte ati acumulat 

-in momentul platii in magazinele partenere STAR

-puteti ruga vanzatorul sa verifice cate puncte aveti pe card

 -sunati la Serviciul  de Call Center- *8028 Apelabil din retelele Vodafone, Orange si Telekom
 -intreabati cate puncte aveti in orice unitate BT
 -prin internet banking – BT24
Mai multe detalii despre programul STAR BT gasiti AICI

sâmbătă, 8 octombrie 2016

Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale NU pot fi reconsiderate ca venituri salariale şi nici aplicate contribuţii sociale la aceste sume

Sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale NU pot fi reconsiderate ca venituri salariale şi nici aplicate contribuţii sociale la aceste sume. Nu pot fi considerate nici dividende. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o decizie de referinţă, a arătat limpede:
lipsa unor documente justificative pentru cheltuielile respective atrage sancţiuneanedeductibilităţii fiscale pentru impozitul pe profit al societăţii în calitate de angajator, darnu poate determina şi justifica încadrarea lor greşită, de către organul fiscal ca şi venituri de natură salarială, respectiv venit impozabil la angajat”
Decizia  Î.C.C.J., Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia nr. 911/2014

marți, 27 septembrie 2016

Ce este mai avantajos să infiintam incepand cu anul 2017 din punct de vedere al taxelor plătite catre stat: PFA, Microintreprindere sau SRL platitor de impozit pe profit?

Dat fiind noile modificări aduse prin noul cod fiscal, referitoare la impozitarea PFA-urilor, in special cele legate de plata contributiilor sociale aferente veniturilor nete obținute de o PFA, am făcut o analiză comparativă între o PFA, o Microîntreprindere și un SRL plătitor de impozit pe profit, în ceea ce privește rata de taxare. Vom vedea, în cele ce urmează, ce este mai avantajos să înființăm, în condițiile în care dorim să desfășurăm o activitate independentă, folosindu-ne doar de propriile resurse de muncă, fără a apela la alți salariați.
Astfel, dacă dorim să desfășurăm diferite activități comerciale într-un cadru legal, pe cont propriu, putem opta între a înființa o PFA sau un SRL, pe care putem să-l declarăm plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau plătitor de impozit pe profit.
În tabelul de mai jos, putem observa care este rata de taxare, în funcție de entitatea pe care o înființăm, începând cu anul 2017. Mai exact, vom afla ce procent din profitul net (câștigul rămas după plata taxelor) îl reprezintă taxele plătite către stat.
Comparația este făcută în 3 condiții diferite în funcție de cifra de afaceri obținută. Am comparat rata de taxare la o cifră de afaceri anuală de 100.000 lei (aprox. 22.500 euro), de 200.000 lei (aprox. 45.000 euro), precum și de 400.000 lei (aprox. 89.000 euro), suma ce se apropie de plafonul maxim permis în cazul unei microîntreprinderi.
Baza de calcul a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și care determină venitul net anual în sistem real se stabileste conform art.148 cod fiscal, iar baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se stabileste conform art. 170 cod fiscal și o reprezintae diferența pozitivă dintre venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității independente.
Trebuie precizat faptul că, incepând cu anul 2017 pentru ambele categorii de contribuții sociale (CAS și CASS), baza lunara de calcul este limitată la 5 salarii medii brute pe țară.
Calculele au fost realizate în funcție de câștigul salarial mediu brut, stabilit prin Legea 340/2015 a Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2016, fixat la nivelul sumei de 2.681 lei.
Prin urmare, plafonarile luate in calcul pentru anul 2017, respectiv limita de 5 salarii medii brute pe țară, a fost calculată la 2.681 lei, de unde a rezultat o baza de calcul lunară de 13.405 lei si o baza anuala de 160.860 lei.
In ceea ce privește rata de taxare a cazul unei PFA aceasta este de 42%, până la o cifră de afaceri de 160.080 lei, reprezand plafonul de la care se limiteaza baza de calcul a contribuțiilor sociale (CAS și CASS), apoi scade treptat pe măsură ce crește cifra de afaceri a PFA-ului.
Rata de taxare în cazul unei microintreprinderi este de 15%, iar in cazul unui SRL plătitor de impozit pe profit rata de taxare este de 33%.
Prin urmare, în condițiile în care din activitatea pe care dorim să o desfășurăm estimăm că vom obține venituri sub 100.000 euro, este cel mai profitabil să înființăm o Microîntreprindere (adică un SRL plătitor de impozit pe veniturile microintreprinderilor).
În condițiile în care estimăm că vom obține venituri mai mari de 100.000 euro și depășim plafonul pentru microîntreprinderi, atunci ar fi mai bine să ne orientăm către înființarea unui PFA, întrucât taxele pe care le vom plăti la stat vor reprezenta mai putin de 27% din profitul net obținut, față de 33% cât reprezintă taxele în cazul unui SRL, plătitor de impozit pe profit.
Cristian marinescu






Cristian Marinescu

sursa:http://cifn.ro/ce-este-mai-avantajos-sa-infiintam-incepand-cu-anul-2017-din-punct-de-vedere-al-taxelor-platite-catre-stat-pfa-microintreprindere-sau-srl-platitor-de-impozit-pe-profit/

sâmbătă, 24 septembrie 2016

Inspectorii antifraudă intensifică acţiunile de control, inclusiv în weekend!

In perioada următoare, conducerea DGAF a dispus intensificarea controalelor operative începând pentru a preveni fenomene circumscrise economiei subterane, evaziunii fiscale, indisciplinei financiare, neconformării la declararea şi plata obligaţiilor fiscale, se arată într-un comunicat al instituţiei.
Astfel, direcţiile regionale antifraudă de la nivelul întregii ţări vor documenta şi organiza acţiuni de monitorizare si control antifraudă operative, care vor viza următoarele sectoare:
•  domeniul recoltării cerealelor, morăritului şi panificaţiei
• centre comerciale angro din zone cu risc fiscal şi cu activitate semnificativă,
•  restaurante, baruri, cluburi
• zone cu aglomerare de comercianţi en-detail cu risc fiscal ridicat
•prestări de servicii direct către populaţie: turistice/agrement, sportive/medicale de estetică/întreţinere, întreţinere şi reparaţii auto
• livrări de bunuri cu amănuntul către populaţie: agroalimentare, îmbrăcăminte şi încălţăminte, menaj, materiale de construcţii, jucării, electrice.
   Acţiunile de monitorizare şi control vor fi efectuate inclusiv în zile de sâmbată şi duminică, în funcţie de specificul activităţilor comerciale vizate.
Înainte de desfăşurarea controlului, vor exista activităţi de documentare la faţa locului şi de analiză a informaţiilor din bazele de date disponibile, dar şi din surse externe deschise, în vederea identificării principalelor zone cu volum ridicat al comerţului şi nivel scăzut de fiscalizare a veniturilor.
În pregătirea acţiunilor de control, vor fi valorificate petiţiile/sesizările şi informaţiile disponibile în bazele de date cu privire la valoarea plăţilor în trezorerie.
Totodată, componenta de pregătire a controlului va include furnizarea către echipele operative de control a informaţiilor relevante de risc, precum: situaţii de consemn la frontieră, tranzacţii cu risc fiscal, antecedente contravenţionale, sesizări penale.
sursa:http://www.capital.ro/inspectorii-antifrauda-vor-controla-centrele-comerciale-restaurantele-barurile-si-cluburile-inclusiv-in-weekend.html

vineri, 23 septembrie 2016

Obligatii ulterioare infiintarii PFA / II / IF

Dupa infiintare se depune la ANAF declaratia 220 privind veniturile estimate si declaratia 070 pentru inregistrare fiscala la administratia financiara pe raza careia isi desfasoara activitatea;



Casa de Asigurari de Sanatate si Casa de Pensii. Alte obligatii ale noului antreprenor privesc relatiile acestuia cu Casa de Asigurari de Sanatate si la Casa de Pensii, obligatii ce constau in inchierea de contracte cu aceste institutii publice.

PFA in sistem real conduce contabilitatea in partida simpla. Pt aceasta se procura registrele prevazute de Ord MFP nr 1040/2004: Registrul-jurnal de incasari si plati (14-1-1/b ) si Registrul-inventar (14-1-


Se mai procura:
- de la DGFP Registrul unic de control in care se consemneaza de organele de control toate verificarile efectuate asupra PFA-ului;
- Registru inventar (cod 14-1-2) pentru inregistraea rezultatelor inventarierii anuale (sunt discutii ca trebuie sau nu trebuie acest registru);
- Jurnalele de vanzari si cumparari pt intocmirea Declaratiei 392 si urmarirea cifrei de afaceri (pt plafonul de 65.000 Euro).
Jurnalele Vanzari si Cumparari sunt obilgatorii pentru toate persoanele impozabile si neimpozabile pentru operatiunile efectuate in desfasurarea activitatilor economice.
Jurnalele Vanzari si Cumparari nu sunt formulare tipizate stabilite de MFP. Fiecare persoană poate să îşi stabilească modelul acestor documente. Modelele orientative ale jurnalelor şi registrelor care trebuie întocmite conform art. 156 din Codul fiscal sunt propuse în anexele nr. 1-4 ale OMEF nr. 1372/2008.


Aceste documente prevăzute se pot întocmi manual sau prin utilizarea sistemului informatic, după caz.


sursa: 
http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_315252/Dupa-infiintare-pfa-ce-acte-sunt-necesare-si-la-ce-institutie-imi-exprim-optiunea-pentru-pfa-norma-de-venit-sau-in-sistem-real.html

http://www.doctorfinance.ro/stiri/obligatii-ulterioare-infiintarii-pfa-ii-if-140

vineri, 16 septembrie 2016

Întrebări și răspunsuri despre Registrul Operatorilor Intracomunitari.

Dacă înfiinţez o firmă nouă, pot să mă înscriu în Registrul Operatorilor Intracomunitari şi să mă înregistrez ca plătitor de TVA?
La înfiinţarea unei societăţi se poate opta şi pentru înregistrarea ca plătitor de TVA, scop în care se vor completa si depune formularele 088 - "Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA" şi 098 - "Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal".
Totodată, la înfiinţarea societaţii, veţi completa corespunzător şi rubricile referitoare la TVA din Vectorul fiscal din formularul 010 - "Declaraţie de înregistrare fiscală/ Declaraţie de menţiuni pentru persoanele juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică". Concomitent veţi efectua şi înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari, prin completarea si depunerea formularului 095 numai dacă intenţionaţi să efectuaţi operaţiuni intracomunitare, aşa după cum acestea sunt definite la art.158^2 alin.(1) din Codul fiscal.
Schimbarea administratorului unei societăţi comerciale implică modificări din punct de vedere al înregistrării în Registrul operatorilor intracomunitari? Trebuie reluată procedura?
În situaţia în care intervin modificări ale listei asociaţilor şi/sau administratorilor, ulterior înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, acestea trebuie aduse la cunoştinţa organului fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii acestora. În acest sens, este necesară depunerea unei noi anexe la cererea de înregistrare în Registrul operatorilor intracomunitari (formular 095), însoţită de cazierul judiciar al noilor asociaţi şi/sau administratori şi, după caz, de documentele doveditoare.
Un SRL neînregistrat în scopuri de TVA în România prestează servicii către un partener din UE. Vă rog să-mi spuneţi dacă SRL-ul din România este obligat să se înscrie în ROI, ce obligaţii declarative are şi dacă trebuie să verifice codul de înregistrare al partenerelui din UE (Decontul special de TVA sau declaraţia 390)?
Din aspectele prezentate de dumneavoastră rezultă că sunteti o persoană impozabilă, neînregistrată în scopuri de TVA în România, care prestează servicii pentru beneficiari stabiliţi în UE. În situaţia în care beneficiarii sunt persoane impozabile, locul prestării se consideră a fi în statul membru în care sunt stabiliţi aceştia. Beneficiarii serviciilor sunt persoane obligate la plata taxei conform legislaţiei statului membru. În acest caz, aveţi următoarele obligaţii:
- sa vă înregistrati în scopuri de TVA pentru operaţiuni intracomunitare (conform art.153^1 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal) înainte de prestarea serviciului, prin depunerea Declaraţiei de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni pentru alte persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii (091).
Dumneavoastră veţi fi înregistrată în scopuri de TVA doar pentru operaţiuni intracomunitare.
Trebuie înscris în ROI în următoarele ipoteze, daca firma/PFA-ul nu sunt plătitoare de TVA?
  • Achiziţie soft din UE (de ex. o licenţă Windows pentru uz intern), în afară de TVA mai implică şi alte impozite/taxe in România?
  • Achiziţii servicii publicitate prin Google Irlanda;
  • Achiziţii servicii de găzduire site, într-o ţară UE.
În Registrul operatorilor intracomunitari sunt cuprinse toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare.
Pentru serviciile achiziționate de la furnizori din SUA nu aveţi obligaţia înregistrării în Registrul operatorilor intracomunitari, întrucât nu vorbiţi de un stat membru UE.
În situația în care achizițiile intracomunitare de bunuri nu depăşesc pe parcursul anului calendaristic curent sau nu au depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, nu aveți obligația înregistrării în Registrul operatorilor intracomunitari .
De asemenea , nu aveți obligația înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari pentru achiziția de servicii de publicitate prin Google Irlanda și pentru serviciile de gazduire site, intr-o tara UE, obligat la plata taxei în România find prestatorul serviciului.
Un PFA neplătitor de TVA, care prestează servicii IT către SUA şi Asia, este obligat să fie plătitor de TVA în România şi să se înscrie în ROI? Dar dacă prestează servicii şi în UE?
Sunteţi obligat să vă înregistraţi ca plătitor de TVA în România doar la depăşirea plafonului, potrivit art 153 din Codul Fiscal. Trebuie să vă înregistraţi în Registrul operatorilor intracomunitar pentru servicii IT efectuate pentru persoane impozabile stabilite în UE pentru care locul prestării este în statul membru. Înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari trebuie facută înainte de efectuarea operaţiunilor intracomunitare. Pentru prestările de servicii în afara Uniunii Europene nu aveţi obligaţia înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari.
O societate din România, neplătitoare de TVA, prestează servicii către o societate din UE, care nu este înregistrată în VIES. Avem obligaţia de a ne înregistra în ROI?
În funcţie de serviciile prestate, potrivit art 158^2 alin 1) lit c , din Codul Fiscal, pentru prestari de servicii intracomunitare efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, persoana impozabilă din România are obligaţia înregistrării în registrul operatorilor intracomunitari înainte de prestarea serviciului.
Dacă o societate românească neplătitoare de TVA facturează către o societate din UE, prestări de servicii cu materiale din România, trebuie să se înscrie in ROI? Activitatea se desfăşoară pe teritoriul ţării din UE.
Pentru serviciile prestate de către o SC neînregistrată în scopuri de TVA în România, pentru beneficiari stabiliţi in UE, locul prestării se consideră a fi în statul membru în care sunt stabiliţi beneficiarii.
În acest caz, aveţi obligația să vă înregistrați în scopuri de TVA pentru operaţiuni intracomunitare (conform art.153^1 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal) înainte de prestarea serviciului, prin depunerea Declaraţiei de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni pentru alte persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii (091).
Dacă un PFA neplătitor de TVA prestează servicii de consultanţă IT unui beneficiar din Norvegia, iar PFA-ul respectiv nu este înscris în ROI, se poate remedia această problemă fără consecinţe negative asupra nici uneia dintre părţi?
În Registrul operatorilor intracomunitari sunt cuprinse toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare. Deci trebuie să vă înregistraţi doar daca prestaţi servicii de consultanţă IT către un stat membru al UE.

Ce este Registrul Operatorilor Intracomunitari?

Începând cu data de 1 august 2010, a fost înfiinţat în cadrul ANAF “Registrul Operatorilor Intracomunitari”, care cuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează operaţiuni intracomunitare.
Înscrierea în Registrul Operatorilor Intracomunitari este o condiție pentru validarea codului de TVA al unei societăți, când aceasta efectuează achiziții intracomunitare sau livrări intracomunitare de bunuri.
De asemenea, persoanele neînregistrate în scopuri de TVA se vor înscrie în acest registru când efectuează prestări intracomunitare de servicii cu caracter general sau când efectuează achiziții intracomunitare de bunuri ce depășesc plafonul de scutire de TVA.
Înscrierea în Registrul Operatorilor Intracomunitari are ca efect validarea codului de TVA în sistemul VIES al Comunității Europene. În lipsa înscrierii în acest registru, o societate nu are valid codul de TVA pentru tranzacții intracomunitare chiar dacă aceasta este înregistrată în scopuri normale de TVA.

Cine trebuie să se înregistreze?

Sunt obligate să se înregistreze în registrul operatorilor intracomunitari toate persoanele impozabile care efectuează oricare dintre următoarele tipuri de operaţiuni intracomunitare:
  • livrări intracomunitare de bunuri;
  • livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare;
  • prestări de servicii intracomunitare;
  • achiziţii intracomunitare de bunuri;
  • achiziţii intracomunitare de servicii.
sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41916/avocatnet.html

marți, 19 iulie 2016

Anularea codului de inregistrare in scopuri de TVA consecinte.

O societatea  al carui cod de TVA a fost anulat din oficiu, suporta consecintele fiscale reglementate prin art. 11 " Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal " alin. (1^3) in sensul ca nu beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor efectuate, dar este obligata sa plateasca TVA colectata pentru operatiunile taxabile realizate in perioada in care figureaza cu cod TVA anulat.
Pentru operatiunile realizate in aceasta perioada, societatea depune, lunar, un formular cod 311 "Declaratie privind taxa pe valoarea adaugata colectata, datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal" pentru suma TVA colectata, dar fara a mai depune declaratia informativa cod 394 pentru operatiunile respective, chiar daca au loc tranzactii cu persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA.

luni, 4 iulie 2016

Impozitul forfetar sau impozitul specific se aplica din 2017.

Incepand cu 1 ianuarie 2017 se va aplica o noua forma de impozit forfetar. Proiectul nu este nou, in conditiile in care inca de acum doi ani se dorea de catre Ministerul Finantelor avea in plan reintroducerea impozitului forfetar, insa de la inceputul anului in curs. Exceptia care se aplica initial si care tinea cont de cifra de afaceri si de numarul de salariati nu se mai aplica.
"Legea a fost ceruta de intreg spectrul industriei de turism din Romania pentru a simplifica modalitatea de raportare, conformare voluntara, respectiv controlul din partea autoritatilor publice. Salutam adoptarea acestui tip de impozitare, mai modern, axat pe baza unor modele de buna practica la nivelul altor tari europene.
In egala masura, trebuie sa fim foarte atenti ca implementarea acestei masuri sa fie una simpla si sa se asigure ca intreprinderile mici si mijlocii nu sunt dezavantajate in raport cu marii operatori din turism", a declarat Florin Jianu, presedinte CNIPMMR.
Vor plati impozit specific din 2017 firmele care au inscrisa ca activitate principala sau secundara, la final de 2016, una dintre urmatoarele activitati corespunzatoare codurilor CAEN:
5510 - "Hoteluri si alte facilitati de cazare similare";
5520 - "Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata";
5530 - "Parcuri pentru rulote" campinguri si tabere’’;
5590 - "Alte servicii de cazare";
5610 - "Restaurante’’;
5621 - "Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente";
5629 - "Alte servicii de alimentatie n.c.a.";
5630 - "Baruri si alte activitati de servire a bauturilor".
Se plateste astfel de catre firme noul tip de impozit indiferent de cifra de afaceri sau de numarul de angajati. Singura exceptie o reprezinta firmele care se afla in stare de lichidare.
Retineti, totodata, ca daca pe parcursul unui an se intra in inactivitate temporara inscrisa in Registrul Comertului, firma va plati impozit conform sistemului de impunere specific si nu va mai datora impozitul specific incepand cu semestrul urmator. In schimb, in cazul in care inactivitatea inceteaza in cursul anului, se aplica impozit specific incepand cu semestrul urmator celui in care inceteaza perioada de inactivitate.
De asemenea, conform proiectului, societatile cu mai multe unitati vor putea determina impozitul specific anual prin insumarea impozitului specific aferent fiecarei unitati calculat conform formulei corespunzatoare codului CAEN.

In cazul in care se doreste schimbarea sistemului de impozitare, persoanele juridice platitoare de impozit pe profit/impozit pe veniturile microintreprinderilor vor transmite organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste impozitul specific.
Daca la 31 decembrie inclusiv unitatile nu mai indeplinesc conditiile obligatorii pentru plata impozitului specific, au obligatia de a comunica organelor fiscale teritoriale iesirea din acest sistem de impunere pana la data de 31 martie inclusiv a anului urmator.

MOD DE CALCUL SI EXEMPLE
Incepand din 2017, aceasta forma noua de impozit forfetar nu mai tine cont de cifra de afaceri sau de numarul de salariati, ci de suprafata utila si de locatia afacerii care va fi astfel impozitata. Daca in suprafata utila sunt inscrise si gradini sau terase, acestea se vor supune modului de calcul pe care il prezentam mai jos, in formula redata de Startupcafe.ro:

Calcul impozit forfetar pentru restaurante

Exista 3 coduri CAEN vizate de formula de calcul a impozitului specific:
5610 – "Restaurante”,
5621 – "Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”,
5629 – "Alte servicii de alimentatie n.c.a.”.

Formula de calcul pleaca de la un impozit standard de 1400 de lei pe an la care se adauga un set de factori:
"- rangul localitatii (cu cat localitatea este mai mare cu atat impozitul e mai ridicat)
- suprafata utila (cu cat suprafata e mai mare cu atat impozitul e mai mare
- sezonalitatea (coeficient care reduce impozitul dar nu in functie de perioada anului ci in functie de rangul localitatii)
- un coeficient fix de reducere pentru spatiul tehnic (0.9)"
Municipiu
Zona A - 12,5
Zona B - 10
Zona C - 8
Zona E - 4
Cand se plateste impozitul specific?
Impozitul specific se achita in doua transe anuale:
- 50% din suma pentru semestrul I pana la 25 iulie inclusiv (prima plata, in 2017)
- 50% din suma pentru semestrul II pana la 25 ianuarie inclusiv (plata in 2018)
Exemple calcul date de initiatorul legii:
- un restaurant de 100 de metri patrati din zona B a municipiului Bucuresti ar avea de platit 15.120 de lei pe an. Acest impozit se calculeaza pe baza unei formule care are mai multe variabile printre care sezonalitate, spatiu tehnic, gradul de ocupare, gradul de incadrare a unitatii in localitatea respectiva;
- un bar sau o cafenea de 70 de metri patrati din zona A a Bucurestiului ar plati impozit de 8.060 de lei pe an,
- un hotel de 3 stele cu 100 de locuri de cazare din zona A a municipiului Brasov ar avea de platit 24.400 de lei pe an
- unei pensiuni de trei margarete si 50 de locuri de cazare din zona A a statiunii Predeal i-ar reveni un impozit de 4.400 de lei pe an"

Concediului pentru creşterea copilului incepand din 04.07.2016

Persoanele care, în ultimii doi ani (faţă de un an, cât se prevede acum) de dinaintea naşterii copilului, au obţinut venituri impozabile timp de minimum 12 luni vor beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani. În plus, spre deosebire de regulile actuale, vor putea să ceară intrarea în concediu şi persoanele care câştigă bani din silvicultură şi piscicultură.
"Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară", scrie în noul act normativ.
În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului vor putea fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.
În prezent, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, condiția este de a realiza venituri în ultimul an anterior nașterii, iar părinţii trebuie să opteze ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani. Astfel, de la 1 iulie, părinţii vor beneficia de o durată unică a concediului de creştere.

Indemnizaţia va putea fi mai mare decât în prezent

În ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, aceasta va avea în continuare un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani, însă aceasta va avea doar limită minimă, nu şi maximă, ca în momentul de faţă. "Indemnizaţia lunară (...) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată", prevede Legea nr. 66/2016. În acest fel, parlamentarii sunt de părere că se va asigura un sprijin real pentru creşterea şi îngrijirea copiilor.
Dispoziţiile legale actuale stabilesc că indemnizaţia are un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi limitele minime şi maxime sunt raportate la indicatorul social de referinţă (ISR - care momentan are un cuantum de 500 de lei). Mai exact, pentru concediul de creştere până la vârsta de un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 6,8 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 3.400 de lei), iar pentru concediul de creştere până la vârsta de doi ani, indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 2,4 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 1.200 de lei).
Noua lege se va aplica începând din data de 1 iulie (după creşterea salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei), ceea ce înseamnă că indemnizaţia va avea un cuantum minim de 1.062,5 lei. În ceea ce privește indemnizația maximă, aceasta ar putea să fie, în anumite cazuri, chiar mai mare de 3.400 de lei.
De asemenea, trebuie menționat că nivelul indemnizaţiei va fi majorat, potrivit actului care va intra în vigoare la 1 iulie, cu 1.062,5 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

Se majorează şi stimulentul de inserție

Cei care se află în concediul pentru creşterea copilului şi aleg să revină la muncă înainte de terminarea acestuia au dreptul la o sumă lunară denumită stimulent de inserţie, care se acordă la cerere. Din prima zi a lunii iulie, cuantumul stimulentului de inserţie va fi, de asemenea, majorat.
Concret, părinţii aflaţi în concediul de creştere care vor opta pentru o revenire mai rapidă în câmpul muncii vor primi în fiecare lună un stimulent de inserţie în cuantum de 50% din indemnizaţia minimă aferentă concediului, adică o sumă de 531,25 lei.
"Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului (...), obţin venituri supuse impozitului (...) au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei (de creştere - n. red.)", va dispune, de mâine, OUG nr. 111/2010, actul care reglementează acest drept. În prezent, stimulentul de inserţie are un cuantum lunar de500 de lei.
În momentul de faţă, stimulentul de inserţie se acordă:
  • pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani, pentru persoanele care sunt în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, dacă acestea obţin venituri impozabile înainte de împlinirea de către copil a vârstei deun an;
  • pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani, pentru persoanele care sunt în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, dacă acestea obţin venituri impozabile după împlinirea de către copil a vârstei de un an;
  • oricând, pentru toată perioada, pentru persoanele care beneficiază de concediul pentru creşterea copilului cu handicap în vârstă de până la trei ani.
De mâine, potrivit noilor dispoziții legale, părinţii care obţin venituri impozabile cu minimum 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap) vor putea beneficia de prelungirea perioadei de acordare a stimulentului până la împlinirea vârstei de trei ani (respectiv patru ani). În caz contrar, dreptul se va acorda doar până la vârsta de doi ani (respectiv trei ani). 
Important! Indemnizaţia aferentă concediului pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie nu se pot cumula. Astfel, în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţie şi cer stimulentul, plata primului drept se suspendă. De mâine, persoanele care deja primesc stimulentul de inserţie se vor putea bucura de recalcularea acestuia. Mai multe detalii despre acordarea stimulentului de inserție începând cu data de 1 iulie găsiți în acest articol

Oricare dintre părinți poate cere intrarea în concediu

La fel ca în prezent, oricare dintre cei doi părinţi ai copilului va putea să ceară, de la 1 iulie, intrarea în concediul de creştere, precum şi plata stimulentului de inserţie.
Mai precis, indemnizația lunară pentru concediul de creștere poate fi primită de oricare dintre cei doi părinţi fireşti ai copiluluipentru fiecare naştere, prevede OUG nr. 111/2010, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare. Solicitanţii concediului şi indemnizaţiei trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
  • să fie cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (fără cetăţenie);
  • să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
  • să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Trebuie menționat faptul că, în situația în care ambii părinţi îndeplinesc condiţiile pentru acordarea concediului de creştere, cel puţin o lună din perioada totală a concediului trebuie să fie alocată persoanei care n-a solicitat acest drept. Cu alte cuvinte, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl este obligat să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună. Menționăm că, de la 1 iulie, dacă tatăl nu va cere să intre în concediul de cel puţin o lună, mama va putea să opteze pentru un concediu fără plată.
Atenție! Până la 30 iunie, beneficiarii cu drepturile stabilite de minimum şase luni sunt obligaţi să-şi plătească impozitele şi taxele locale pentru bunurile deţinute în proprietate. În caz contrar, plata indemnizaţiei lunare se suspendă. Totuşi, această condiţie obligatorie se va elimina de la 1 iulie.
Indemnizaţia lunară aferentă concediului pentru creşterea copilului este acordată în baza unei cereri, care trebuie să fie însoţită de mai multe documente, după cum urmează:
  • copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
  • actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
  • dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
  • orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Atât cererea de concediu şi indemnizaţie, cât şi actele doveditoare se depun la primăria localităţii pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul/reşedinţa. Într-un comunicat de presă remis redacţiei noastre, referitor la modificarea normelor de aplicare a OUG nr. 111/2010, Guvernul a subliniat că prezentarea în copie a documentelor justificative va fi de-ajuns, începând cu 1 iulie. Astfel, solicitanţii nu vor mai trebui să vină cu copii legalizate, verificarea copiilor simple urmând să se facă direct prin confruntarea cu actele originale.

În timpul concediului, părintele are dreptul să obțină anumite venituri

Părintele aflat în concediul pentru creşterea copilului are dreptul să obţină venituri impozabile fără ca plata indemnizaţiei să îi fie suspendată, însă doar în situația în care acestea nu depăşesc o limită anuală stabilită de OUG nr. 111/2010.
Concret, până la 30 iunie, plata indemnizaţiei nu se suspendă dacă părintele aflat în concediu realizează venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada respectivă, de maximum 3.000 de lei într-un an calendaristic. Această limită va creşte, începând cu data de 1 iulie, la 3.187,5 lei, întrucât aceasta nu va mai fi raportată la indicatorul social de referinţă ci la cuantumul minim al indemnizaţiei de creştere (mai precis, 1.062,5 lei x 3).
Totodată, suspendarea plăţii nu se aplică nici persoanei care "primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu", nici persoanei care primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean (indiferent de nivelul acestora).
Atenţie! Plata indemnizaţiei va înceta cu ziua următoare celei în care copilul împlineşte vârsta de doi ani, respectiv de trei ani, în cazul copilului cu handicap.

Indemnizaţiile celor aflaţi deja în concediul de creştere vor fi recalculate

Legea care urmează să intre în vigoare de mâine se va aplica inclusiv părinților care se vor afla, la momentul respectiv, în concediul pentru creşterea copilului sau în plata stimulentului de inserţie, conform Legii nr. 66/2016, unele persoane urmând să se bucure de o recalculare.
Mai precis, persoanele aflate în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (ori trei ani, în cazul copilului cu handicap) sau în plata stimulentului de inserţie, precum și în concediul fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani îşi vor putea modifica opţiunea în baza unei cereri şi a actelor cu care se dovedeşte suspendarea realizării veniturilor impozabile pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani).
"Pentru persoanele care se află în concediul pentru creșterea copilului până la vârsta de 1 an și plata indemnizației lunare aferente, pentru prelungirea acordării drepturilor, cererea (...) se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, dar nu mai devreme de 1 iulie 2016", scrie în Ordinul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) nr. 1099/2016, despre ale cărui prevederi AvocatNet.ro a scris pe larg la momentul publicării. 
Notă: Persoanele aflate în concediul fără plată sau cele care primesc stimulentul de inserţie vor putea depune cererea până la 1 august.
Potrivit normelor în vigoare, cererea completată și semnată, precum şi actele doveditoare pentru prelungirea sau reluarea concediului şi plata indemnizaţiei lunare, vor trebui depuse la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială care a plătit acest drept, după cum urmează:
  • prin prezentare directă la sediul agenţiei teritoriale;
  • prin serviciile poștale sau de curierat, în plic închis, la adresa agenției teritoriale, cu specificația „prelungire/reluare drepturi ICC";
  • prin transmitere în format electronic, scanat, la adresele de e-mail comunicate de agențiile teritoriale.
Referitor la părinţii aflaţi în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, modificarea cuantumului indemnizaţiei lunare se va face din oficiu, în baza documentelor folosite la acordarea acestui drept, prevede Legea nr. 66/2016.
Atenţie! Nivelul minim al indemnizaţiei de creştere şi noul cuantum al stimulentului de inserţie se vor acorda din oficiu începând cu drepturile aferente lunii iulie. Persoanele care la 1 iulie se află în plata stimulentului până la împlinirea de către copil a vârstei de doi, respectiv trei ani se vor bucura din oficiu de prelungirea acestui drept până la împlinirea vârstei de trei, respectiv patru ani.
Notă: Informaţii pe larg despre recalcularea indemnizaţiei de creştere şi a stimulentului de inserţie găsiţi aici.
sursa:

Cunosti pe cineva care detine propria afacere?

Inscrie-te ca si afiliat VELCONT, recomanda clienti catre noi, si vei castiga 10 % din eventualul contract. Nu o singura data, chiar in fiec...