Vă oferim garanția calității pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR in primele 2 luni, dacă sunteți nemulțumit.

Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastră, le prelucrăm și le inapoiem odata cu toate declarațiile fiscale depuse și situația contabilă completă.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 18 martie 2017

Cheltuielile deductibile conform Codului fiscal din 2016

Codul fiscal din 2016 stabileşte – la articolul 25 – că toate cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice sunt deductibile, cu excepţia celor care sunt deductibile limitat sau nedeductibile, enumerate în mod expres de actul normativ (Legea nr. 227/2015).
Condiţia de bază pentru deducerea cheltuielilor a fost reformulată in noul Cod fiscal, astfel că – în prezent – sunt deductibile acele cheltuieli care sunt efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, spre deosebire de regula generală de deductibilitate valabilă până la 31 decembrie 2015, conform căreia erau deductibile doar acele cheltuieli efectuate cu scopul realizării de venituri impozabile.
Consultanţii AttoSOFT vă prezintă principalele categorii de cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal.
Sunt considerate cheltuieli deductibile, cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.
În schimb, următoarele cheltuieli au o deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;
c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice;
g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la art. 26;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 28;
j) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;
k) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;
l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea. În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferenţe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.

duminică, 12 martie 2017

Bilantul contabil- intrebari si raspunsuri

Ce este bilantul contabil ?

Bilantul contabil, este pur si simplu un rezumat rapid si usor de citit care arata situatia financiara a unui individ, societate, organizatie non-profit sau agentie. Rolul bilantului contabil este acela de a oferi o imagine a tuturor activelor si pasivelor circulante ale entitatii si totodata intelegerea valorii nete a acesteia.

Cine este obligat sa depuna bilantul contabil ?

1..Microentităţile sunt entităţile care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
•totalul activelor: 1.500.000 lei
•cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei
•numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.

2.Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria microentităţilor şi care nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
•totalul activelor: 17. 500. 000 lei
•cifra de afaceri netă: 35. 000. 000 lei
•numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

3.Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:
•totalul activelor: 17.500.000 lei
•cifra de afaceri netă: 35. 000. 000 lei
•numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

Deasemena sunt obligati sa depuna bilantul contabil instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial

Cine poate semna ( certifica bilantul contabil ) ?

  • Persoana fizică autorizată CECCAR (expert contabil);
  • Persoana juridică autorizată CECCAR (firmă de contabilitate);
  • Directorul economic;
  • Contabilul șef;
  • Altă persoană care are studii superioare economice și care înlocuiește Directorul Economic și Contabilul șef, când aceștia lipsesc.

Care este termenul de depunere a bilantului contabil ?

Situațiile financiare anuale și situațiile anuale simplificate, întocmite cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziția entităților gratuit de unitățile teritoriale ale MFP, se depun la unitățile teritoriale ale MFP în 150 de zile de la data la care se încheie exercițiul financiar (și anume 31 decembrie 2016).
Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial depun situațiile financiare anuale în termen de 120 de zile de la încheierea exericițiului financiar, respectiv până pe 30 aprilie 2016.

sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42574/Situa%C8%9Biile-financiare-pentru-2015-se-depun-pan%C4%83-pe-30-mai-Regulile-de-raportare-diferite-in-func%C8%9Bie-de-ce-firm%C4%83-ai.html
sursa: https://republica.ro/ce-trebuie-stiut-despre-situatiile-financiare-aferente-anului-2015-criterii-obligatii-de-auditare-termene

miercuri, 8 martie 2017

7 metode legale şi ilegale ca să scoţi banii din firmă

Jr. Horaţiu Sasu
Consultant în afaceri

Există metode legale şi metode ilegale. Unii se blochează la metode absolut legale, alţii practică senini metode ilegale, despre care sunt convinşi că sunt în regulă pentru ei.  Să le inventariem pe toate.
Principiul este simplu: poţi să iei ce vrei atât cât te lasă legea – adică normele contabile, cele din domeniul societăţilor, Codul fiscal etc. Şi nu iei fără documente justificative! Aici te sfătuieşte contabilul ce trebuie să completezi de la caz la caz.
Spre exemplu – cazul pe care îl cunosc  toţi – pot să beneficiez de dividende. Faci rost de bani din firmă sub formă de dividende, aşadar după ce distribui dividendele. Este o metodă ce presupune aşteptare. Dar şi aici există o cale mai simplă.
Anul trecut am îmbrăcat, la un curs online, o idee genială a unuia din cei mai buni fiscalişti din ţară, Adrian Benţa, despre „Firma cu impozite zero în România”. În acest curs am arătat – Adrian Benţa, eu, Luca Dezmir şi Lucian Ţăţu – că se pot scădea foarte mult impozitele sau că pot deveni chiar zero, perfect legal şi fără „dosare Panama”.
Metoda rămâne valabilă şi în continuare.
Dar obişnuit sunt dividendele – iar dacă vrei să le distribui plăteşti întâi 16% impozit profit şi 5% impozit pe dividende. Plăteşti şi contribuţia la sănătate de 5,5% dacă nu ai alte venituri gen salarii, indemnizaţii de şomaj, de creştere a copilului, ajutor social. Deci este de reţinut că dacă ai acţiuni la o multinaţională şi trăieşti cu  ajutor social NU plăteşti contribuţia la sănătate la încasarea de dividende. ☺ Aşa au gândit cei care au făcut Noul Cod fiscal, aşa zicem şi noi.
  1. Metoda „iau toţi banii, că tot e firma mea”
E firma ta, dar iei banii, aşa cum am arătat, cât te lasă cele trei legi menţionate mai sus. Dacă nu scoţi banii legal, Direcţia Antifraudă Fiscală (succesoarea Gărzii Financiare), care poate să vină inopinat la societatea ta, te poate întreba de ce în casă figurează scriptic 50.000 lei, iar în realitate sunt doar 25.000 de lei. Nu poţi să îi răspunzi ca în titlul de mai sus, că nu se pune. Şi iei amendă. Asta dacă nu cumva îţi vor vorbi despre spălare de bani şi alte aspecte nu prea plăcute.
În schimb, cea mai simplă metodă LEGALĂ este vânzarea de bunuri proprii către societate. O practică destul de mulţi. Spre exemplu:
* maşina de pe persoană fizică se vinde la firmă – se evaluează (obligatoriu) – se vinde la valoarea evaluată – se scot bani din firmă în baza contractului de vânzare-cumpărare. Legal!
* laptop, imprimantă, mobilier de câteva mii de lei (birou, bibliotecă) – le vinzi societăţii tot pe bază de evaluare. Nu are nimeni cum să conteste un evaluator (încearcă totuşi să fie independent, nu fratele tău).
* cărţi pentru desfăşurarea activităţii. Aici e mai simplu: ai preţul de achiziţie pe copertă sau pe bon, factură etc., mai scazi ceva şi e gata contractul.
* tot ce ţine de cheltuielile pentru sediu: parchet, termopane, confort termic – se deduc 100%.
* chiria plătită de firmă persoanei fizice – se impozitează cu 16%, aplicat la 60% din chirie. Aici, la 16%, au unii un blocaj mental. Dar dacă societatea îţi plăteşte chirie de 1000 lei lunar, impozitul este de 16% x 60 lei = 96 lei. Plus 33 de lei lunar contribuţia la sănătate. Deci rămâi, legal, cu peste 870 lei în buzunar.  Atenţie, să nu faci o confuzie: NU se plăteşte impozit mărit pe suprafeţe NErezidenţiale (firma din casă) dacă se ia chirie, ci numai dacă firma suportă o parte din utilităţi!
* diurne plătite administratorului, decontare hotel, benzină pentru deplasări etc. – inclusiv în timpul formării profesionale. Aici avem o noutate în 2016: atât cheltuielile profesionale cât şi cele de deplasare sunt deductibile integral pentru administratori şi manageri, spre deosebire de 2015 când regimul nu era clar şi a generat foarte multe abuzuri din partea ANAF. Adică juristul care merge la proces poate să deconteze delegaţia, poate să deconteze formarea profesionalşă aprobată de patron, iar administratorul, care are răspunderi mult mai mari, NU o putea deconta!
Acum o poate!
Vei vedea spre sfârşitul părţii a doua a articolului cum folosesc unii în mod ILEGAL diurnele ca să scoată bani din firmă.
  1. Cum primeşti de la firmă până la 5000 de euro, fără probleme
Ca regulă, pe care o găsim în Legea societăţilor, este interzisă creditarea de către societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:
  • acordarea de împrumuturi administratorilor;
  • acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări (aceasta înseamnă un fel de stimulente pentru administratorii care au încheiat afaceri avantajoase);
  • garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate administratorilor sau grantarea executării de către administratori a oricăror alte obligaţii personale ale acestora faţă de terţe persoane.
Interdicţia apare şi pentru operaţiunile în care sunt interesaţi soţul sau soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, dacă operaţiunea priveşte o societate la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator ori deţine, singură sau împreună cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cotă de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
Până aici ştiu destul de mulţi. Dar apare şi excepţia, care permite să scoţi LEGAL bani din societate.
Interdicţiile de mai sus NU se aplică dacă îndeplinim două cerinţe. Prima este ca valoarea cumulată a împrumuturilor, avantajelor, garanţiilor să fie inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro. Până la 5.000 de euro e permis să împrumutăm. A doua condiţie: operaţiunea să fie încheiată de societate în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii să nu fie mai favorabile administratorilor decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane.
Să „traducem” aici, că legea nu e clară.
Prima variantă: societatea poate să acorde împrumuturi administratorilor până în 5.000 de euro. Împrumuturile trebuie rambursate. Normal. Dar cine spune că trebuie rambursate în 1-2-3 ani? Se poate face contract de împrumut pentru 10 ani, pe 15 ani, pe cât vrem noi. Doar contractul e legea părţilor! Dacă sunt 2 administratori (soţ-soţie), împrumuturile sunt 2*5000 euro.
Ca să nu fie discuţii cu a doua condiţie – clauzele operaţiunii să nu fie mai favorabile administratorilor decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane – după părerea mea ar trebui să se stabilească în contract o dobândă puţin mai mare decât ar fi luat societatea dacă şi-ar fi făcut depozite la bancă. La această dobândă (când o va încasa) societatea plăteşte impozit – fie impozit de 3% pe veniturile microîntreprinderii fie impozit pe profit, de 16%.
  1. Metoda „bani pentru patron”
Atingem o problemă sensibilă: „bani plătiţi de societate pentru a acoperi cheltuielile patronului”. Aici e o breşă legislativă şi îţi arăt imediat cum „au ajutat” instanţele la lărgirea ei: sunt avantaje acordate administratorilor şi atât! Neimpozitate!!!
În ciuda a ceea ce susţin unii inspectori ANAF, sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale NU pot fi reconsiderate ca venituri salariale şi nici aplicate contribuţii sociale la aceste sume. Nu pot fi considerate nici dividende. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-o decizie de referinţă, a arătat limpede:
„lipsa unor documente justificative pentru cheltuielile respective atrage sancţiunea nedeductibilităţii fiscale pentru impozitul pe profit al societăţii în calitate de angajator, dar nu poate determina şi justifica încadrarea lor greşită, de către organul fiscal ca şi venituri de natură salarială, respectiv venit impozabil la angajat”
(pentru cine vrea să pună deoparte această decizie, este vorba de Î.C.C.J., Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, Decizia nr. 911/2014, pe care o poţi găsi şi pe Google).
Deci metoda „bani pentru patron” este soluţie de scos bani din firmă datorată unei breşe legislative. Am accentuat foarte mult în „Firma cu impozite zero”, cursul de anul trecut, precum şi în „Cum să ieşi cu bine din controlul ANAF” lansat în decembrie, două întrebări care încurcă organul de control în peste 80% din cazuri: „unde scrie?” şi „care e sancţiunea?”.
Ei, aici Înalta Curte… scrie în favoarea noastră, iar sancţiunea e doar că aceste cheltuieli sunt nedeductibile şi atât! Iar pentru microîntreprinderi efectul e aproape zero (pe la dividende te ajută contabilul să calculezi).
Un lucru indubitabil este că această metodă justifică ieşirile de bani din firmă şi finanţează familia administratorului.
  1. Metoda protocolului
Protocolul e diferit faţă de metoda de mai sus. Nu este definit nicăieri. El înseamnă, în mare, cheltuieli de reprezentare a firmei (cadouri, mese etc.). Vorbeşte tot cu contabilul, pentru că sunt deductibile limitat, după un calcul complicat (zice Codul: „în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată (…) pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei”).
În tăcerea legii, şi aceasta este soluţie de scos bani din firmă. Dar aici trebuie să te sfătuieşti cu contabilul: în primul rând trebuie să îşi asume ideea, pentru că nu toţi şi-o asumă şi nu toţi o apără la control, în al doilea rând te va atenţiona că TVA pentru produsele alcoolice nu e deductibil, iar să spui că ai dat un pantalon ca protocol e mai ciudat…
Apoi, ANAF poate să reconsidere anumite sume (fie cele din „bani pentru patron”, fie cele de protocol) ca venituri salariale sau ca dividende, iar tu trebuie să te judeci cu ANAF. Vei câştiga dacă te ajută şi avocatul şi cunoaşte deciziile despre care vorbim, dar e consum de nervi şi de bani.

Cunosti pe cineva care detine propria afacere?

Inscrie-te ca si afiliat VELCONT, recomanda clienti catre noi, si vei castiga 10 % din eventualul contract. Nu o singura data, chiar in fiec...